„Ecosistemul european al criptoactivelor este în plină evoluţie”

Reporter: Care sunt principalele schimbări aduse în România de noile reglementări europene privind activele digitale, în special de cadrul MiCA (Markets in Crypto-Assets), în ceea ce priveşte protecţia investitorilor, supravegherea platformelor de tranzacţionare şi cerinţele de funcţionare şi transparenţă pentru emitenţii şi furnizorii de servicii cripto?

Gabriel-Ioan Avrămescu: Prin Regulamentele (UE) 2023/1114 privind pieţele criptoactivelor - MiCA şi Regulamentul (UE) 2023/1113 privind transferurile de fonduri şi anumite criptoactive, este creat pentru prima dată la nivelul întregii uniuni europene un set coerent de reguli aplicabile tuturor participanţilor din acest domeniu.

Cadrul european privind criptoactivele instituie un regim unitar la nivelul Uniunii Europene pentru reglementarea proceselor de emitere, oferire în mod public, admitere la tranzacţionare şi furnizare de servicii aferente criptoactivelor. Regulamentul MiCA introduce cerinţe clare privind autorizarea furnizorilor de servicii de criptoactive (CASP), transparenţa ofertelor de criptoactive, publicarea cărţilor albe, precum şi cerinţe de guvernanţă şi protecţie a investitorilor. În paralel, Regulamentul privind transferurile de fonduri extinde regulile de transparenţă existente şi la transferurile de criptoactive, consolidând mecanismele de prevenire a spălării banilor şi finanţării terorismului.

Pentru aplicarea Regulamentului MiCA, statele membre au obligaţia de a desemna autorităţi competente la nivel naţional. În România, proiectul legislativ aflat în discuţie este elaborat de Ministerul Finanţelor, iar conform formei publicate spre consultare publică, acest proiect prevede un rol consistent pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară în ceea ce priveşte licenţierea şi supravegherea unei părţi semnificative a activităţilor din piaţa criptoactivelor.

Reporter: Ce rol ar urma să aibă Autoritatea de Supraveghere Financiară în aplicarea acestui cadru?

Gabriel-Ioan Avrămescu: Potrivit proiectului de act normativ privind implementarea MiCA la nivel naţional, aflat încă în discuţie, ASF ar urma să fie autoritatea competentă pentru majoritatea obligaţiilor de autorizare şi supraveghere ce decurg din aplicarea Regulamentul MiCA.

ASF ar urma să aibă atribuţii în ceea ce priveşte autorizarea şi supravegherea furnizorilor de servicii de criptoactive (CASP), autorizarea şi supravegherea emitenţilor de tokenuri raportate la active (ART), transparenţa ofertelor publice de criptoactive, publicarea cărţilor albe, admiterea la tranzacţionare a criptoactivelor, supravegherea abuzului de piaţă.

În paralel, din perspectiva prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului (SB/FT), ASF exercită deja atribuţii de supraveghere pentru acele instituţii financiare deja autorizate pe piaţa de capital, care doresc să devină CASP, în linie cu definiţiile din MiCA, respectiv: depozitarii centrali de titluri de valoare, firmele de investiţii, operatorii de piaţă, societăţile de administrare a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau administratorii de fonduri de investiţii alternative. Aceste responsabilităţi derivă din modificările aduse legislaţiei naţionale prin transpunerea Regulamentului european privind transferurile de fonduri.

Reporter: Cum arată în prezent piaţa criptoactivelor la nivel european din perspectiva autorizării?

Gabriel-Ioan Avrămescu: Datele disponibile la nivelul Uniunii Europene sunt în proces de consolidare, dar acestea arată că piaţa se află încă într-o fază incipientă de implementare a cadrului MiCA. Potrivit registrului administrat de ESMA, la începutul anului 2026 nu exista încă niciun emitent autorizat de tokenuri raportate la active (ART), în timp ce aproximativ 31 de emitenţi de tokenuri de monedă electronică (EMT) erau autorizaţi. Totodată, peste 700 de ofertanţi de alte tipuri de tokenuri au notificat autorităţile competente din statele membre pentru admiterea la tranzacţionare, iar aproximativ 148 de furnizori de servicii de criptoactive au obţinut autorizaţii. Aceste cifre arată că ecosistemul european al criptoactivelor este în plină evoluţie, iar implementarea MiCA va contribui la o mai bună structurare a pieţei, la creşterea transparenţei şi la consolidarea încrederii investitorilor.

Reporter: Care sunt principalele riscuri asociate sectorului criptoactivelor?

Gabriel-Ioan Avrămescu: Criptoactivele prezintă o serie de riscuri semnificative atât pentru piaţa financiară, cât şi pentru investitori, riscuri care pot fi amplificate în absenţa unei supravegheri eficiente. Caracterul volatil şi complex al acestor active, determinat de fluctuaţiile rapide de preţ şi de infrastructura tehnologică specifică (precum blockchain), poate conduce la situaţii în care participanţii la piaţă iau decizii insuficient informate. În astfel de condiţii, pierderile financiare pot apărea rapid şi pot fi considerabile, afectând încrederea publicului în noile instrumente financiare şi în stabilitatea pieţei.

În acelaşi timp, investitorii individuali sunt deosebit de vulnerabili într-un mediu insuficient supravegheat. Complexitatea produselor cripto şi nivelul ridicat de volatilitate pot face dificilă evaluarea corectă a riscurilor, iar lipsa unor mecanisme eficiente de monitorizare şi intervenţie din partea autorităţilor poate permite proliferarea unor practici înşelătoare, precum marketingul agresiv, ofertele speculative insuficient explicate sau chiar manipularea pieţei. În absenţa unei supravegheri eficiente, investitorii pot fi expuşi unor riscuri necontrolate, ceea ce afectează nu doar situaţia lor financiară individuală, ci şi încrederea generală în integritatea pieţei şi în instituţiile responsabile de reglementare.

De asemenea, sectorul cripto implică riscuri de contagiune şi reputaţionale. Evenimente precum fraudele, insolvenţele sau prăbuşirea unor platforme de tranzacţionare pot avea efecte negative care depăşesc actorii direct implicaţi, afectând percepţia publică asupra întregului ecosistem financiar. Într-un context de supraveghere insuficientă, astfel de evenimente pot genera pierderi de încredere la scară largă şi pot produce efecte de contagiune asupra altor segmente ale pieţei financiare, subminând stabilitatea şi credibilitatea sistemului financiar în ansamblu.

Riscuri SB/FT

Sectorul criptoactivelor prezintă anumite vulnerabilităţi şi din perspectiva riscurilor SB/FT, generate de caracterul său tehnologic, de dezvoltarea rapidă şi de dimensiunea transfrontalieră a activităţilor desfăşurate. Deşi cadrul european a fost consolidat prin Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA) şi extinderea regimului AML/CFT, persistă mai multe riscuri relevante.

Un risc important îl reprezintă entităţile care furnizează servicii fără autorizarea autorităţilor competente, fie prin operarea într-un stat membru fără aprobările necesare, fie prin prestarea de servicii din jurisdicţii terţe cu reglementări mai puţin stricte. Astfel de situaţii limitează capacitatea autorităţilor de supraveghere de a monitoriza activităţile şi pot expune sistemul financiar la riscuri sporite de fraudă, spălare a banilor, finanţare a terorismului şi alte activităţi ilicite, afectând în acelaşi timp stabilitatea financiară şi încrederea participanţilor la piaţă.

A fost observată practica de „căutare a jurisdicţiei celei mai favorabile”, prin care unele entităţi solicită autorizarea în state membre percepute ca având cerinţe mai puţin stricte. În cazul în care întâmpină dificultăţi în procesul de autorizare, acestea îşi pot retrage cererile şi pot încerca să obţină licenţa într-o altă jurisdicţie.

Entităţile obligate în materie de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului au obligaţia de a institui şi de a menţine politici şi proceduri pentru a asigura detectarea şi prevenirea eficace a SB/FT. Aceste politici trebuie să fie adaptate la riscurile specifice cu care se confruntă fiecare firmă sau organizaţie. Totuşi, controalele şi inspecţiile realizate de autorităţile competente au arătat că multe firme au probleme serioase şi repetate în modul în care îşi organizează aceste politici şi proceduri.

O altă vulnerabilitate o reprezintă structurile de proprietate şi guvernanţă opace sau excesiv de complexe, care îngreunează identificarea beneficiarilor reali şi a entităţilor responsabile pentru activitatea desfăşurată. Aceste structuri pot facilita disimularea originii fondurilor, utilizarea societăţilor paravan şi exploatarea lacunelor de supraveghere la nivel transfrontalier.

În concluzie, chiar dacă noile reguli europene aduc mai multă claritate şi control asupra pieţei cripto, sectorul rămâne unul cu riscuri ridicate. Din acest motiv, este important ca autorităţile să menţină o supraveghere atentă şi să colaboreze la nivel european pentru a preveni utilizarea criptoactivelor în activităţi ilegale şi pentru a proteja integritatea pieţei financiare.

Reporter: Ce provocări există în ceea ce priveşte capacitatea instituţională a ASF pentru implementarea MiCA?

Gabriel-Ioan Avrămescu: Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă pentru implementarea Regulamentului MiCA, se confruntă cu riscuri reale generate de insuficienţa resurselor umane specializate şi a structurilor dedicate supravegherii acestui domeniu. Mai mult, cu o schemă de personal redusă şi cu salarii mai mici cu 30% (venituri mai mici cu 50% dacă luăm în calcul şi eliminarea primelor care erau prevăzute în CCM până în februarie 2024), situaţia devine şi mai dificilă. Restricţiile legislative adoptate în ultimii ani (Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi Legea nr. 145/2025 privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome) anulează posibilitatea instituţiei de a recruta personal calificat, ceea ce ar putea afecta, spre exemplu, capacitatea de analiză a cererilor de autorizare, de evaluare a modelelor de business ale furnizorilor de servicii de criptoactive şi de supraveghere a infrastructurilor digitale financiare.

Lipsa expertizei tehnice adecvate poate conduce la întârzieri în procesul de autorizare, dificultăţi în monitorizarea conformităţii entităţilor supravegheate şi întârzieri în identificarea practicilor abuzive sau a vulnerabilităţilor sistemice, cu potenţial impact asupra protecţiei investitorilor, stabilităţii pieţelor financiare şi credibilităţii cadrului de supraveghere.

Necesitatea consolidării resurselor instituţionale a fost recunoscută inclusiv prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 132/2024, care prevedea înfiinţarea şi ocuparea prin concurs a până la 49 de posturi în cadrul ASF, dedicate implementării Regulamentului MiCA şi a Regulamentului DORA.

Reporter: Vă mulţumesc!