„Zidul Verde” al Chinei provoacă valuri de alergii

Un paradox medical şi ecologic zguduie nordul Chinei: în lupta împotriva deşertificării, autorităţile chineze au folosit intens planta Artemisia, o specie rezistentă şi cu întreţinere redusă. Dar această strategie, folosită timp de decenii în programele de împădurire, a dus la o explozie a cazurilor de rinită alergică sezonieră, afectând mii de locuitori din regiunile semiaride ale ţării, informează EFE.

Conform unei cercetări recente publicate în Journal of Hazardous Materials, cinci compuşi volatili prezenţi în polenul de Artemisia au fost identificaţi ca factori declanşatori ai reacţiilor alergice puternice. Descoperirea aparţine unei echipe de cercetători de la Universitatea Jiaotong din Xi'an şi de la Institutul de Cercetări Forestiere din Yulin.

• O plantă între ecologie şi risc sanitar

Deşi planta din genul Artemisia a fost cultivată pentru calităţile ei remarcabile - rezistenţă la secetă, capacitate de fixare a solului şi costuri reduse -, prezenţa masivă a acesteia în ecosistemele locale a dus la acumularea polenului în atmosferă, în special în lunile august şi septembrie. Această perioadă corespunde cu vârful sezonului de rinită alergică, cunoscută şi sub numele de „febra fânului”. Oraşul Yulin, din nordul provinciei Shaanxi, a devenit un epicentru al acestui fenomen, înregistrând o creştere accentuată a cazurilor în ultimii cinci ani. Începând din 2019, autorităţile medicale din zonă au observat o legătură clară între expunerea la polenul de Artemisia şi simptomele alergice recurente, printre care se numără strănutul excesiv, congestia nazală, mâncărimea ochilor şi dificultăţi respiratorii.

• Un succes ecologic cu efecte secundare

Strategia de combatere a deşertificării prin plantarea masivă de Artemisia a fost una dintre cele mai ambiţioase iniţiative de mediu ale Chinei. În 2024, autorităţile de la Beijing au anunţat finalizarea unui „Mare Zid Verde” de peste 3.000 de kilometri, care înconjoară complet deşertul Taklamakan - al doilea cel mai mare deşert de nisip din lume. Acest inel vegetal, creat de-a lungul a patru decenii, a redus semnificativ înaintarea dunelor mobile şi a stabilizat ecosisteme fragile în regiunea Xinjiang. Dar pe măsură ce vegetaţia s-a extins, au apărut şi problemele sanitare - în special în regiunile Mongolia Interioară, Gansu şi Shaanxi. Populaţia din aceste regiuni s-a confruntat cu simptome recurente de alergie, în fiecare toamnă, exact în perioada de înflorire a Artemisiei. Situaţia a determinat reevaluarea strategiilor de reîmpădurire, iar autorităţile din Yulin au promis diversificarea speciilor vegetale în proiectele viitoare.

• Un efort regional pentru combaterea furtunilor de nisip

În paralel cu problemele interne, China colaborează cu Mongolia pentru a combate furtunile de nisip care afectează nordul ţării în fiecare primăvară. A fost creat un centru bilateral pentru combaterea deşertificării, iar schimburile de bune practici în domeniul ecologiei devin tot mai frecvente. În iunie 2023, în timpul unei vizite în Mongolia Interioară, preşedintele Xi Jinping a cerut „noi miracole ecologice”, îndemnând autorităţile să întărească „bariera verde” şi să evite riscurile asociate păşunatului excesiv, defrişărilor şi schimbărilor climatice.

• Între climat şi sănătate: provocarea unui echilibru

Cazul Artemisia evidenţiază complexitatea luptei împotriva schimbărilor climatice într-un mediu vulnerabil precum nordul Chinei. Deşi Artemisia a adus beneficii incontestabile în ceea ce priveşte conservarea solului şi reducerea avansului deşertului Mu Us, impactul său asupra sănătăţii publice nu mai poate fi ignorat. Cercetătorii avertizează că este esenţial ca politicile de reîmpădurire să ţină cont nu doar de rezilienţa ecologică, ci şi de efectele asupra sănătăţii populaţiei locale. Într-o eră a dezechilibrelor climatice, soluţiile simple pot produce consecinţe neaşteptate.