Achiziţia unui apartament devine tot mai greu de realizat în marile oraşe din ţara noastră

Cumpărarea unui apartament în marile centre urbane din România devine tot mai dificilă, în ciuda creşterilor salariale înregistrate în ultimii ani, arată o analiză publicată de Monitorul Social - un proiect al Fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung România. Studiul, bazat pe date Numbeo şi Eurostat, evidenţiază că piaţa imobiliară din România se aliniază trendului european de creştere accentuată a preţurilor, însă puterea reală de cumpărare rămâne scăzută.

Între 2015 şi 2025, preţurile locuinţelor din Uniunea Europeană au crescut, în medie, cu peste 50%, dar România a depăşit această medie, cu un avans de 61%. Chiar dacă preţurile pe metru pătrat sunt în continuare sub media din Europa de Vest - Bucureşti: 1.797 euro/m² în 2022, comparativ cu 2.110 euro/m² în Madrid sau peste 3.000 euro/m² în Berlin şi Amsterdam -, raportul dintre cost şi venit face achiziţia dificilă pentru rezidenţii locali.

În Bucureşti, un apartament în centrul oraşului costă echivalentul a 2,7 salarii lunare pentru fiecare metru pătrat, iar în afara centrului, 1,5 salarii. Situaţia este şi mai severă în Cluj-Napoca, unde un metru pătrat în centru valorează aproximativ trei salarii lunare, iar în cartierele periferice - 2,2 salarii. Prin comparaţie, în Berlin sau Amsterdam, acelaşi indicator este în jur de 2,4 salarii lunare, iar în Madrid - 3,2.

Totuşi, analiza atrage atenţia asupra unui factor adesea neglijat: costul vieţii zilnice. Deşi raportul preţ/venit pentru locuinţe pare apropiat între România şi alte state europene, spaţiul real de economisire al rezidenţilor români este mult mai redus. Românii cheltuiesc peste 31% din venituri pe alimente şi îmbrăcăminte, faţă de sub 20% în Europa Occidentală şi circa 24% în Bulgaria. Acest dezechilibru face ca efortul financiar necesar pentru achiziţia unei locuinţe să fie mult mai mare în realitate decât sugerează indicatorii comparaţi.

În marile oraşe din România, oferta limitată şi cererea ridicată continuă să alimenteze creşterea preţurilor, afectând în special accesul la locuinţe pentru tineri şi familiile cu venituri medii. Deşi salariile au crescut, presiunea pe costurile cotidiene şi pe piaţa imobiliară menţine locuirea decentă într-o zonă tot mai inaccesibilă pentru mulţi români.