AFP: Rusia organizează alegeri legislative strict controlate, în al cincilea an de război cu Ucraina

Rusia organizează, în perioada 18-20 septembrie, alegeri legislative strict controlate, fără o opoziţie reală, scrutinul fiind considerat de Kremlin un indicator al opiniei publice în privinţa războiului din Ucraina, care a intrat în al cincilea an, relatează publicaţia AFP, citată de News.ro.

Alegerile parlamentare sunt primele organizate de la lansarea invaziei ruse în februarie 2022 şi al doilea scrutin la nivel naţional după alegerile prezidenţiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales, astfel votul va avea loc inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, conform sursei.

Pe fondul stagnării economice şi al intensificării atacurilor ucrainene asupra teritoriului rus, există şi temeri în rândul unor ruşi că Putin ar putea ordona o nouă mobilizare militară după alegeri. Războiul a provocat sute de mii de victime, a dus la o cenzură severă în Rusia şi a determinat impunerea unor sancţiuni occidentale fără precedent împotriva Moscovei, potrivit publicaţiei.

Criticile la adresa războiului sunt interzise în Rusia, iar partidele de opoziţie reale nu au acces la scrutin, astfel partidul lui Putin, Rusia Unită, este considerat sigur că va obţine majoritatea locurilor în Duma de Stat, conform sursei citate.

Un diplomat european citat de AFP a descris alegerile drept „o adevărată înscenare”, dar a subliniat că acestea reprezintă un „ritual pe care Kremlinul îl consideră esenţial”, autorităţile urmând să depună eforturi pentru a asigura o participare ridicată.

Politologul rus exilat Nikolai Petrov consideră că, deşi rezultatele sunt „predeterminate”, scrutinul are o importanţă politică pentru Kremlin, informează publicaţia citată.

„La fel ca pe vremea Uniunii Sovietice, alegerile ar trebui să demonstreze loialitatea cetăţenilor”, a declarat Petrov pentru AFP.

Din cele 450 de locuri ale Dumei de Stat, jumătate vor fi stabilite prin vot pentru liste de partid, iar cealaltă jumătate prin alegeri în circumscripţii uninominale, conform sursei menţionate.

La alegerile naţionale participă doar formaţiuni care susţin conducerea lui Putin şi războiul, printre acestea numărându-se Rusia Unită, Partidul Comunist, O Rusie Justă, LDPR şi Oameni Noi. Partidul Iabloko, singura formaţiune anti-război care mai este activă în Rusia, a fost exclus din cursa electorală, potrivit publicaţiei.

„Este un scrutin fără opţiuni”, a declarat pentru AFP Evdokia, o tânără de 18 ani din Moscova, care intenţiona să voteze pentru Iabloko, formaţiune ce a cerut încetarea războiului, dar care spune că va opta acum pentru Oameni Noi, conform sursei.

Autorităţile ruse au intensificat represiunea politică în contextul războiului, astfel principalii opozanţi ai lui Putin se află în închisoare, în exil sau au murit, printre aceştia numărându-se Aleksei Navalnîi, care a murit într-o închisoare rusă în 2024, potrivit publicaţiei.

Alegerile legislative au fost şi în trecut o sursă de tensiuni politice, după ce în 2011, acuzaţiile privind fraude electorale şi revenirea lui Putin la Kremlin au contribuit la declanşarea celor mai ample proteste din Rusia de la sfârşitul Uniunii Sovietice, conform sursei.

La Moscova, campania electorală este însă puţin vizibilă. Afişele sunt rare, cu excepţia materialelor autorităţilor care îi îndeamnă pe cetăţeni să voteze sub sloganul „Vocea ta este puterea Rusiei”, potrivit publicaţiei citate.

Scrutinul are loc în condiţiile în care războiul afectează tot mai mult viaţa de zi cu zi a ruşilor, inclusiv în regiuni aflate la mii de kilometri de front, după ce Ucraina şi-a intensificat în ultimele luni atacurile cu rază lungă de acţiune asupra teritoriului rus, provocând penurii de combustibil, pagube economice şi victime civile, conform sursei.

Pe fondul speculaţiilor referitoare la o nouă mobilizare, Putin a negat că Moscova ar pregăti o astfel de măsură după alegeri, în 2022, Rusia a mobilizat aproximativ 300.000 de rezervişti, într-o decizie care a fost nepopulară în rândul populaţiei, potrivit publicaţiei.

Experta rusă Tatiana Stanovaia, de la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia, consideră că o nouă mobilizare este puţin probabilă, având în vedere eforturile depuse de autorităţi pentru a calma temerile populaţiei, informează sursa citată.

„Au depus atâtea eforturi pentru a-i convinge pe ruşi să nu-şi facă griji în privinţa asta... Aş fi foarte, foarte surprinsă dacă s-ar întâmpla”, a declarat Stanovaia, conform publicaţiei.

În opinia sa, victoria electorală a lui Putin ar reprezenta pentru Kremlin „o confirmare a legitimităţii sale şi legitimitatea războiului său”, potrivit sursei menţionate.