AIE: Conflictul din Orientul Mijlociu expune vulnerabilităţile energetice majore ale Asiei de Sud-Est

Asia de Sud-Est este o regiune dinamică ce va genera aproape 20% din creşterea cererii globale de energie până în 2035, însă conflictul din Orientul Mijlociu a evidenţiat vulnerabilităţi structurale profunde provocate de dependenţa de importuri şi rutele concentrate de aprovizionare, arată raportul Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), publicat pe site-ul oficial.

Regiunea concentrează 9% din populaţia lumii şi 4% din produsul intern brut global, dar a importat din Orientul Mijlociu circa 60% din ţiţei şi o treime din gazele naturale înainte de criză, în timp ce 45% din oferta de produse petroliere a depins de ţiţeiul din această zonă, precizează organizaţia internaţională.

Şocul generat asupra preţurilor amplifică facturile la energie, inflaţia şi riscurile economice, situaţie care impune o reevaluare a politicilor şi a strategiilor de investiţii pentru securitatea energetică, menţionează sursa citată.

Guvernele din regiune aplică măsuri pe termen scurt, precum restricţionarea cererii, transportul public, munca la distanţă, plafonarea preţurilor şi subvenţiile pentru combustibilii fosili, fonduri care au totalizat aproximativ 40 de miliarde de dolari înainte de criză şi vor creşte puternic în 2026, arată raportul energetic.

Factura importurilor de energie din regiune riscă o creştere de la peste 80 de miliarde de dolari în 2024 la circa 245 de miliarde de dolari până în 2035 în lipsa unor schimbări structurale, în timp ce îndeplinirea angajamentelor climatice anunţate va reduce această sumă la aproximativ jumătate, notează agenţia internaţională.

Cele mai severe efecte imediate au lovit rafinăriile, petrochimia, generarea de electricitate şi combustibilii pentru gătit, în special aprovizionarea cu nafta şi gaz petrolier lichefiat (GPL), utilizat de trei sferturi din populaţie, transmite AIE.

Rafinăriile locale sunt configurate pentru ţiţei mediu şi greu din Orientul Mijlociu, iar pierderea acestor livrări a scăzut ratele de utilizare şi producţia, situaţie care afectează industria prelucrătoare şi generează şocuri de-a lungul lanţurilor globale de aprovizionare, informează raportul menţionat.

Presiunea de pe piaţa gazelor naturale lichefiate (GNL) majorează costurile centralelor pe gaz şi determină revenirea la cărbune, în condiţiile în care cererea de gaz pentru sectorul electric va creşte cu peste 60% până în 2050, în timp ce producţia internă va scădea cu o treime, consemnează organizaţia internaţională.

Cooperarea consolidată prin reţeaua ASEAN Power Grid şi iniţiative regionale precum POWERR Asia asigură creşterea rezilienţei, echilibrarea cererii şi ofertei şi scăderea costurilor pentru toate ţările participante, transmite sursa citată.

Diversificarea surselor prin energie curată, electrificare şi eficienţă energetică a generat economii de aproximativ 30 de miliarde de dolari la importuri în 2025, în timp ce capacitatea de energie regenerabilă de 120 GW din 2024 se va tripla până în 2035, arată raportul AIE.

Filipine a devenit a doua destinaţie pentru exporturile chineze de panouri solare în primul trimestru din 2026, iar energia hidroelectrică şi resursele geotermale din Indonezia şi Filipine susţin suplimentar mixul intern de producţie, notează agenţia internaţională.

Proiectele nucleare din Indonezia, Vietnam şi Filipine vor asigura aproape 10% din creşterea cererii de electricitate până în 2050, deşi calendarele de implementare rămân lungi şi incerte, precizează sursa menţionată.

Cărbunele generează circa jumătate din electricitatea din regiune, Indonezia deţine aproape 90% din producţie şi aproape jumătate din consum, iar poluarea aerului cauzată de acest combustibil a provocat aproximativ 330.000 de decese premature în 2024, menţionează organizaţia internaţională.

Eficienţa aparatelor rezidenţiale de aer condiţionat a crescut cu 40% faţă de nivelul din 2015, vânzările de vehicule electrice au depăşit jumătate de milion de unităţi în 2025, iar cota vehiculelor electrice cu două şi trei roţi va atinge aproape 60% din vânzări până în 2035, arată raportul energetic.

Opt state din regiune şi-au asumat obiective de emisii net zero, iar sursele curate vor asigura 50% din generare în 2035 şi 90% în 2050 în cazul atingerii ţintelor declarate, transmite AIE.

Dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie impune investiţii majore în stocare şi infrastructură, sume care vor creşte de la 13 miliarde de dolari în prezent la 50 de miliarde de dolari în 2050, volum ce include 27 de miliarde de dolari până în 2040 pentru interconexiunile transfrontaliere, notează sursa citată.

Investiţiile totale în energie au depăşit 100 de miliarde de dolari în 2025 şi reprezintă circa 3% din totalul global, însă nivelul ridicat al costului capitalului din regiune frânează ritmul proiectelor verzi, informează agenţia internaţională.

Capacitatea de producţie pentru baterii se va tripla până în 2030, iar producţia de vehicule electrice va creşte de peste zece ori, susţinută de rezervele de nichel din Indonezia şi mineralele din Malaysia, Myanmar şi Filipine, consemnează raportul AIE.

Aproximativ 120 de milioane de persoane din regiune nu au acces la surse curate pentru gătit, motiv pentru care politicile publice impun gestionarea atentă a costurilor şi a incluziunii sociale pe durata tranziţiei energetice, transmite organizaţia internaţională.