Alegeri, alegeri

Cristian Pîrvulescu
Ziarul BURSA #Editorial / 15 iunie 2020

Cristian Pîrvulescu

Din 1992 încoace, alegerile parlamentare - şi o vreme, până în 2004, şi alegerile prezidenţiale - din România s-au desfăşurat în acelaşi an, la o diferenţă de câteva luni, cu alegerile prezidenţiale şi congresionale americane. Şi, de la un moment dat, această coincidenţă a avut o influenţă asupra votului unor alegători români - mult mai atenţi, într-un context electoral - la ceea ce se petrece peste Atlantic.

În 1992, alegerile româneşti au avut loc înaintea celor americane, iar societatea nu era însă pregătită să urmărească politica americană, dar începând cu 1996, deja apropierea primului tur al alegerilor prezidenţiale şi a alegerilor parlamentare de scrutinul american - la noi pe 3 noiembrie, dincolo de Ocean pe 5 noiembrie - a început să marcheze spiritele. Pe măsură ce noii alegători, mai interesaţi de viaţa americană, apăreau la noi, reacţia dintre cele două cicluri electorale devenea mai evidentă. În 2016, victoria iliberalilor în America a prefaţat, şi oarecum legitimat victoria iliberalilor de la noi.

Dar, coincidenţele s-au oprit aici, pentru că politica SUA faţă de România nu s-a schimbat - aşa cum sperau unii lideri PSD - doar pentru că Donald Trump a devenit preşedinte. Rezilienţa democraţiei americane a întărit şi mobilizat în România pe cei care rămâneau deschişi occidentalizării. Şi, probabil, fără sprijinul deschis dat luptei anticorupţie din România de SUA, ca şi de UE, astăzi ţara noastră ar fi fost acum în proximitatea Ungariei şi Rusiei, nu a Americii şi Europei. Dar lucrurile nu s-au încheiat, iar confruntările electorale de anul acesta de la noi, influenţate, inevitabil, de dezbaterea electorală din SUA, nu vor fi o simplă dispută între grupuri politice şi sociale care împărtăşesc aceleaşi valori, doar că au o viziune diferită despre modul în care se pot pune în aplicare. Între timp, interesele anti-occidentale şi anti-americane, au devenit mult mai importante la noi decât acum cinci ani, cucerind rând pe rând instituţii. De aceea, poate mai mult decât altădată, aceste alegeri - atât cele locale din septembrie, cât şi cele parlamentare - vor determina direcţia României pentru următorul deceniu.

Iar America, care se afundă acum în disputa rasială dintre conservatori şi liberali - o capcană ideologică care blochează consensul - pare izolată mai mult decât oricând altcândva în ultimul secol şi jumătate. Pentru a împiedica transformarea societăţii, conservatorii americani s-au aliat cu extremiştii şi au devenit prizonierii acestora. După ce conservatorii reuşiseră să preia puterea în partidul lui Abraham Lincoln - partidul Republican - acesta a devenit o fortăreaţă reacţionară datorită grupurilor de extremă dreaptă - de la supremaţiştii albi la fundamentaliştii religioşi - care se opun oricărei schimbări. Vechiul clivaj Nord-Sud, care exprima cele două tendinţe fondatoare - federală şi confederală, industrială şi agricolă - ale Americii a luat forma confruntării, re-configurate în funcţie de context, dintre aboliţionişti şi proprietari de sclavi. O caricatură a Americii bună să fie folosită de propaganda adversarilor! Precum în vremurile sovietice! Între timp, confruntarea ideologică dintre liberali şi conservatori a devenit aproape secundară. Revanşa extremiştilor - umiliţi de alegerea "comunistului" Barack Obama - a făcut posibilă alegerea ca preşedinte al Americii a lui Donald Trump. Care, prin lipsa sa de experienţă politică şi prin caracterul său conflictual, a reuşit să accentueze tensiunile acumulate pe parcursul celor două secole şi jumătate de istorie americană.

Aceste evoluţii americane pot afecta în două feluri alegerile de la noi: pe de o parte alimentând stereotipurile de tip sovietic care au rezistat tranziţiei într-o parte a publicului, pe de altă parte, inducând o stare de tensiune suplimentară disputei politice româneşti, care va face ca problemele politice importante să fie din nou marginalizate în favoarea violenţei gratuite, dar spectaculare, care a dominat campaniile electorale de la noi în ultimele trei decenii. Dacă privim retrospectiv cele trei decenii de continuă tranziţie spre un tip de democraţie liberală, vom constata că o asemenea stare de spirit avantajează, tradiţional, PSD.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Cand vad ce se intampla la americani, tot mai multi romani incep sa creada in stereotipul sovietic si isi indreapta fatza catre Moscova. Cea mai puternica democratie a lumii s-a facut de ras in privinta respectarii drepturilor omului, pana si Iranu se kk pe el de ras.. nu mai vorbesc de China.

    1. Aberezi din nou. Esti caraghiosul de serviciu.

      In Rusia sau China abuzurile politiei sunt ascunse publicului, mass-media este controlata iar manifestarile de tipul celor din SUA ar fi fost inecate in batai si sange. 

      Vezi ca s-au deschis spitalele. Poate ai nevoie de un control.

      aud radio Sputnik...

      mai usurel baietel (stai prost cu norma ???)  

    Mesajul acestui domn sau se considera domn este pueril. Pupa permanent poala popii masonilor satanisti LGBT evient pe bani. Sper ca neomarxistii sa ii vina de hac nu de alta dar papagali care intorc permanent lucrurile din alb in negru si invers ne-am cam saturat.Ce se intampla in USA este mana maselor de democrati care vor sa primeasca bani fara munca specific celor fara educatie si dorinta de a munci , indiferent de culoare a pielii.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

25 Ian. 2022
Euro (EUR)Euro4.9440
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3816
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7642
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9008
Gram de aur (XAU)Gram de aur258.9166

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro