Anadolu: Pieţele financiare globale sunt sub presiunea tensiunilor SUA-Iran, a războiului tarifar şi a randamentelor obligaţiunilor

Pieţele financiare globale întâmpină dificultăţi în stabilirea unei direcţii clare, apetitul pentru risc fiind diminuat de trecerea tensiunilor dintre SUA şi Iran în sfera sancţiunilor economice, de reaprinderea disputelor tarifare şi de semnele de întrebare privind intervenţiile Trezoreriei SUA pe piaţa obligaţiunilor, transmite agenţia de presă Anadolu.

Pe plan geopolitic, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunţat declanşarea unei operaţiuni de „izolare economică” împotriva Iranului şi a avertizat asupra riscului de sancţiuni secundare pentru statele care colaborează cu Teheranul, subliniind că nicio ţară nu va fi scutită, fără a oferi însă un calendar exact. În replică, autorităţile de la Teheran au afirmat că sunt „pe deplin pregătite”, în timp ce riscul de extindere a tensiunilor şi eventualele acţiuni de retorsiune ce ar putea afecta livrările de energie menţin ridicată percepţia de risc pe pieţe.

Costurile ridicate ale energiei alimentează temerile legate de inflaţie şi pun presiune pe piaţa datoriei suverane. Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a urcat la 4,72%, după o scădere anterioară de 4 puncte de bază până la 4,70%, în timp ce randamentul pe 30 de ani se situează la 5,24%. Conform relatărilor din presa americană, Departamentul Trezoreriei ar putea utiliza contul său general de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari pentru a finanţa dublarea operaţiunilor de răscumpărare de obligaţiuni pe termen lung. Analiştii atrag atenţia că aceste achiziţii extinse pot reprezenta o „presiune fiscală” care ar risca să deprecieze dolarul şi să accelereze inflaţia.

Ameninţările SUA privind deconectarea altor ţări de la sistemul financiar bazat pe dolar au impulsionat cererea pentru moneda americană: indicele dolarului (DXY) a urcat cu 0,1% la nivelul de 99,1 puncte. Pe fondul întăririi dolarului, cotaţia unciei de aur a scăzut cu 0,5%, până la 4.630 de dolari, în timp ce barilul de petrol Brent cu livrare în octombrie a avansat cu 0,2%, până la 92,4 dolari, ca urmare a îngrijorărilor privind oferta.

Pe frontul comercial, negocierile dintre SUA şi Canada au eşuat înainte de intrarea în vigoare a tarifelor vamale de 50% pentru multiple produse canadiene. Premierul canadian Mark Carney a declarat că Washingtonul „cere prea mult şi oferă prea puţin”, precizând că Ottawa va răspunde simetric pentru protejarea economiei, vizând sectoare precum oţelul, produsele lactate, electrocasnicele, echipamentele agricole, hârtia şi electronicele. În replică, preşedintele Donald Trump a anunţat pe reţelele sociale majorarea tarifelor la 50% începând cu 1 ianuarie 2027 pentru automobilele, camioanele, componentele auto şi oţelul importate din Canada.

În sfera politicii monetare şi corporative, atenţia investitorilor este orientată către discursul preşedintelui Rezervei Federale (Fed), Kevin Warsh, la simpozionul de la Jackson Hole, precum şi către raportul financiar al gigantului american Nvidia. Analiştii anticipează o dublare a veniturilor trimestriale ale companiei până la circa 92 de miliarde de dolari şi câştiguri anuale estimate între 103 şi 105 miliarde de dolari, rezultatele urmând să ofere indicii despre sustenabilitatea ritmului de creştere din sectorul semiconductorilor.

Prudenţa investitorilor a penalizat acţiunile tehnologice pe Wall Street: cotaţia Nvidia a coborât cu aproape 3% (înregistrând a şaptea şedinţă consecutivă de scădere), Micron Technology s-a depreciat cu aproape 6%, AMD cu 3,5%, iar Broadcom cu 2,6%. În acest context, indicele S&P 500 a pierdut 0,28%, Nasdaq a scăzut cu 0,77%, în timp ce Dow Jones a avansat cu 0,26%, contractele futures indicând o deschidere mixtă.

Bursele din Europa au înregistrat ieri evoluţii predominant negative, cu excepţia pieţei britanice, pe fondul costurilor energetice ridicate, al incertitudinilor comerciale transatlantice şi al declaraţiilor preşedintelui Consiliului European, Antonio Costa, care a afirmat că UE va spori presiunea asupra Moscovei până la oprirea războiului din Ucraina. Indicele britanic FTSE 100 a urcat cu 0,35%, în timp ce CAC 40 (Paris) a pierdut 0,37%, FTSE MIB (Milano) a scăzut cu 0,24%, iar DAX (Frankfurt) a coborât cu 0,11%.

În Asia, şedinţa de tranzacţionare s-a desfăşurat mixt pe fondul aşteptării rezultatelor Nvidia şi al publicării indicelui compozit preliminar din Japonia (116,5 puncte în iunie), cotaţia dolar/yen ajungând la 159,3 yeni (+0,1%). La nivelul indicilor, Nikkei 225 a urcat cu 0,3% şi Shanghai Composite cu 0,1%, în timp ce Kospi (Coreea de Sud) a pierdut 0,4%, iar Hang Seng (Hong Kong) a scăzut cu 0,2%.

La Borsa Istanbul, indicele BIST 100 a închis şedinţa precedentă în scădere cu 0,09%, la 14.501,49 puncte, contractele futures pe indicele BIST 30 înregistrând o evoluţie stabilă în sesiunea de seară. Pe piaţa valutară din Turcia, cursul dolar/liră turcească a urcat uşor cu 0,1% în deschiderea interbancară, până la 48,0960 lire/dolar (după închiderea la 48,0730 lire/dolar), analiştii indicând nivelurile de 14.400 şi 14.300 puncte drept suporturi tehnice, respectiv 14.600 şi 14.700 puncte drept rezistenţe.

Agenda macroeconomică a zilei include publicarea PIB-ului Germaniei pe trimestrul al doilea şi a indicelui climatului de afaceri Ifo pentru august, în timp ce din SUA sunt aşteptate datele privind indicele preţurilor locuinţelor din iunie, vânzările de case noi din iulie, indicele de încredere a consumatorilor calculat de New York Fed pentru august şi indicele manufacturier Richmond Fed.