ANALIZĂ XTB: Valurile de căldură pun presiune pe Europa şi economia sa fragilă

Europa întâmpină cu un nou val de căldură în această perioadă, pe măsură ce un curent apăsător se extinde peste jumătatea sudică a continentului, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Temperaturile ridicate sunt cauzate de o masă de aer sahariană care este ţinută în loc de un sistem de presiune ridicată, extins şi de lungă durată, cunoscut sub numele de „dom de căldură”. Aceste condiţii, dar şi secetele, au provocat numeroase incendii în Grecia, Franţa, Portugalia şi Turcia, fenomen care, pe lângă disconfortul termic, poate avea importante urmări economice, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

O serie intensă şi prelungită de valuri de căldură a dus temperaturile în unele părţi ale Greciei, estul Spaniei şi sudul Italiei, la peste 45 de grade Celsius în ultimele zile. Pentru a realiza o comparaţie, cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în Europa a fost de 48,8 grade Celsius în apropierea oraşului antic Siracusa, de pe coasta Siciliei, în august 2021.

Agenţia Europeană de Mediu (AEM) afirmă că aceste fluxuri de căldură, inundaţiile şi incendiile de vegetaţie costă Europa miliarde de euro în fiecare an. Doar în 2023, evenimentele climatice au costat Europa peste 45 de miliarde de euro. Potrivit analizei AEM, principalele cauze ale pagubelor au fost inundaţiile, furtunile, vântul şi grindina, în timp ce valurile de căldură au provocat cele mai multe decese. Germania, Italia, Franţa şi Spania au înregistrat cele mai mari pierderi financiare. Agenţia de mediu subliniază că doar o pondere mică din aceste daune a fost asigurată.

Potrivit sursei, temperatura ridicată devine o problemă pentru activităţile fizice, creând perturbări asupra muncilor de zi cu zi. Astfel, 13 din cele 20 de regiuni ale Italiei au suspendat toate lucrările în aer liber între orele 11:00 şi 16:00, inclusiv Lombardia şi Emilia-Romagna, unde se află o mare parte a industriei ţării, explică Radu Puiu.

Mai mult, canicula reprezintă o problemă şi pentru turism, vizitele platformei de observare de la vârful Turnului Eiffel din Paris au fost întrerupte în această săptămână, decizia fiind luată pentru confortul şi siguranţa vizitatorilor.

Serviciile meteorologice naţionale din Europa Centrală şi de Nord au emis avertismente privind căldura excesivă în multe dintre cele mai mari oraşe ale continentului, potrivit agregatorului MeteoAlarm. Se prognozează ca Bruxelles, Köln, Hamburg, Frankfurt, Paris şi Budapesta să înregistreze temperaturi de cel puţin 35 de grade Celsius. Consumul de energie necesar pentru răcirea spaţiilor în Europa a urcat la cel mai înalt nivel din 2022, nivelurile rămânând ridicate până cel puţin miercuri, potrivit Atmospheric G2.

Efectele asupra economiei sunt vaste şi greu de cuantificat. De exemplu, incendiile de vegetaţie distrug case, drumuri, căi ferate, linii electrice şi păduri, crescând costurile intervenţiilor de urgenţă şi ale reconstrucţiei. Defecţiunile reţelei electrice, precum întreruperile de curent din Roma, Milano, Florenţa şi Bergamo, indică faptul că infrastructura nu este suficient de bine proiectată pentru a face faţă unei cereri ridicate susţinute de energie electrică pentru sistemele de aer condiţionat.

Conform comunicatului, costurile gestionării penuriei de apă cresc pe măsură ce valurile de căldură agravează condiţiile de secetă, punând presiune pe aprovizionarea municipală şi agricolă, subliniază analistul financiar XTB România.

Temperaturile ridicate îşi pun amprenta şi asupra productivităţii din sectorul afacerilor. Interzicerea muncii în aer liber, precum cea implementată în 13 din cele 20 de regiuni ale Italiei, reduce productivitatea în construcţii, agricultură şi logistică în timpul orelor de vârf ale zilei. Producţia industrială scade din cauza reducerii programului de lucru şi a riscurilor pentru sănătatea angajaţilor. În Lombardia şi Emilia-Romagna, centre industriale cheie, oprirea lucrărilor în aer liber implică pierderi directe în sectorul manufacturier.

Închiderea atracţiilor turistice, cum ar fi platforma de observare de la vârful Turnului Eiffel sau Acropole în Atena, reduce veniturile şi afectează economiile dependente de turism. Căldura excesivă descurajează planurile de călătorie, scurtează durata vacanţelor şi creşte costurile de răcire pentru hoteluri şi facilităţi.

Caracterul recurent al valurilor de căldură subliniază necesitatea urgentă a investiţiilor în adaptarea infrastructurii. Acestea includ rezilienţa reţelelor electrice şi soluţii de răcire integrate cu energii regenerabile, reproiectarea urbană pentru gestionarea căldurii precum acoperişurile verzi şi spaţii publice umbrite, şi extinderea infrastructurii de apă cu tehnologii eficiente.

Eşecul adaptării creşte pierderile economice viitoare şi creează un element de incertitudine pentru piaţa asigurărilor. Evenimentele climatice persistente ar putea reduce creşterea PIB-ului Europei cu 1-2% anual până în 2050, în condiţiile actualelor tendinţe de încălzire, din cauza daunelor aduse productivităţii, sănătăţii şi infrastructurii, mai arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.