Analiza Ebury: Leul se va deprecia uşor şi controlat în perioada următoare

Leul românesc este aşteptat să se deprecieze uşor şi controlat în perioada următoare, pe fondul provocărilor fiscale şi al tensiunilor politice interne, potrivit analizei Ebury, de la care relatăm cele ce urmează.

Ţara noastră a încheiat 2024 cu cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, dar dispune în continuare de un spaţiu fiscal moderat, datorită unui raport datorie/PIB de 56%.

Creşterea inflaţiei, apropiată de 10% în ultimele două luni, este atribuită majorării cotelor de TVA şi altor măsuri fiscale. Comisia Europeană estimează o scădere a inflaţiei la 5,9% în 2026 şi 3,8% în 2027, însă presiunile inflaţioniste ar putea rămâne ridicate, mai ales dacă vor urma noi majorări de taxe.

Analiza arată că, deşi noile măsuri fiscale sunt considerate şocuri tranzitorii, se aşteaptă ca presiunile inflaţioniste să rămână ridicate pentru o perioadă mai lungă, amplificate şi de posibile noi majorări de taxe.

În aceste condiţii, nu se anticipează schimbări majore de politică monetară din partea BNR în perioada imediată, chiar dacă economia încetineşte vizibil. BNR menţine dobânda-cheie la 6,5% din august 2024, iar această poziţie este probabil să rămână neschimbată. Creşterea economică rămâne modestă - PIB-ul este aşteptat să avanseze cu aproximativ 1,5% în acest an - iar cererea internă este relativ slabă. Totuşi, pentru banca centrală, stabilitatea preţurilor rămâne prioritatea absolută.

În plan extern, stimulentul fiscal masiv al Germaniei ar trebui să susţină cererea pentru exporturile româneşti anul viitor, compensând parţial slăbiciunea consumului intern. În plus, o scădere a incertitudinii globale şi continuarea absorbţiei fondurilor europene din programul PNRR (NextGenerationEU) reprezintă factori pozitivi pentru activitatea economică locală.

Primul pachet de reforme propus de autorităţile române a fost adoptat rapid şi a inclus creşteri iniţiale de taxe şi reduceri moderate ale unor cheltuieli, pentru a genera venituri suplimentare imediate. Al doilea pachet, negociat îndelung, a presupus majorarea cotelor de TVA la 21% şi 11%, creşterea impozitului pe dividende la 16%, creşterea accizelor la carburanţi, alcool şi tutun, precum şi alte reforme structurale.

Chiar şi aşa, aceste măsuri sunt insuficiente pentru a readuce ţara noastră aproape de ţinta europeană de deficit de 3%. Reformele propuse au primit numeroase critici pentru lipsa lor de ambiţie, o perspectivă pe care, în parte, o împărtăşim. Cu toate acestea, pachetele adoptate sunt suficiente, în opinia noastră, pentru a evita pe termen scurt riscul unei retrogradări a ratingului de ţară. FMI estimează reducerea deficitului de la 9,3% din PIB în 2024 la aproximativ 5,8% în 2026 - o prognoză pe care o considerăm uşor optimistă, dar care reflectă totuşi o tendinţă mai pozitivă în evaluările instituţiilor internaţionale privind România.

Analiza nu anticipează că BNR va reduce dobânzile prea curând, însă se consideră că banca centrală va continua să intervină în piaţa valutară. O revenire la un regim de ancorare informală a cursului pare improbabilă, dar intervenţii pentru limitarea volatilităţii şi a unei eventuale deprecieri accelerate a leului sunt foarte posibile. Ţara noastră este cunoscută pentru gradul ridicat de transmitere a mişcărilor de curs în inflaţie, ceea ce face ca orice volatilitate valutară să fie foarte sensibilă din punct de vedere macroeconomic, mai ales în actualul context inflaţionist.

Ebury susţine că îşi menţine prognoza privind evoluţia leului şi anticipează o depreciere uşoară şi controlată a acestuia. Principalele riscuri rămân legate de politica fiscală şi de gestionarea datoriei publice. Deşi riscul retrogradării ratingului s-a redus, obţinerea unui consens politic asupra unor reforme suplimentare ar putea fi dificilă. Tensiunile potenţiale din interiorul coaliţiei de guvernare nu pot fi excluse, iar acest lucru ar putea afecta evoluţia leului în perioada următoare.

Pe baza acestor evoluţii, Ebury anticipează pentru cursurile valutare următoarele mişcări: USD/RON se va diminua treptat spre 4,22 până în 2026, EUR/RON va înregistra o creştere moderată spre 5,12, iar GBP/RON este estimat să avanseze spre aproximativ 5,92.