Anastasia Nesvetailova (UNCTAD): „Criza subprime ar părea o joacă de copii în faţa unei crize alimentare globale”

O eventuală criză globală a alimentelor ar putea fi mai gravă decât colapsul financiar din 2008, avertizează Anastasia Nesvetailova, economist politic şi şefa diviziei de politici macroeconomice şi de dezvoltare din cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), aceeaşi cercetătoare care, cu un an înainte de prăbuşirea Lehman Brothers, avertiza deja asupra pericolului unei crize financiare provocate de creditarea excesivă.

„Criza subprime (n.red. - criza financiară din 2008) ar părea o joacă de copii în comparaţie cu ceva de acest gen”, spune Anastasia Nesvetailova într-un interviu acordat publicaţiei Follow the Money, avertizând că vulnerabilitatea sistemului alimentar global ar putea genera un şoc economic şi social mult mai amplu decât cel care a zguduit pieţele financiare în urmă cu aproape două decenii.

Economista, care în 2007 publica volumul „Fragile Finance: Debt, Speculation and Crisis in the Age of Global Credit”, un avertisment ignorat la vremea respectivă, spune că mecanismele de risc sistemic nu au dispărut, ci s-au mutat în zone mai puţin vizibile ale economiei globale, potrivit sursei citate. De această dată, însă, nu mai este vorba doar despre bănci sau pieţe financiare, ci despre infrastructura reală care asigură hrana pentru miliarde de oameni.

„Pentru că este vorba despre alimente reale, de la îngrăşăminte până la ingredientele pentru producţie. Industria alimentară este un lanţ complex, de la fermieri până la supermarketuri şi pieţele de capital”, explică Nesvetailova, subliniind că fragilitatea sistemului provine tocmai din concentrarea puterii economice în mâinile unui număr foarte mic de companii globale.

Potrivit acesteia, între 70% şi 90% din aprovizionarea globală cu alimente este controlată de un grup restrâns de corporaţii uriaşe din sectorul agricol şi al comerţului cu materii prime. Influenţa lor depăşeşte cu mult producţia de cereale şi se extinde asupra tehnologiilor agricole, logisticii, transportului, infrastructurii maritime şi chiar asupra pieţelor financiare. „Aceasta include tehnologii, logistică, transport, shipping; nu doar producţia de cereale în sine. Atunci mă tem că nu mai este o piaţă competitivă”, avertizează oficialul ONU, sugerând că dependenţa globală de câteva conglomerate creează o vulnerabilitate structurală majoră.

Riscul devine şi mai mare atunci când aceste corporaţii sunt profund implicate în operaţiuni financiare complexe. Nesvetailova atrage atenţia, conform sursei citate, că multe dintre marile companii din comerţul agricol funcţionează într-un mod foarte apropiat de cel al instituţiilor financiare din umbră, utilizând mecanisme sofisticate de finanţare şi structuri de credit care pot amplifica instabilitatea.

„Da, la fel ca băncile, traderii reambalează active ilichide şi le plasează în diverse vehicule sau structuri înainte ca acestea să fie oferite băncilor şi pieţelor de capital drept titluri investibile. Am mai auzit această poveste a restructurării datoriilor înainte, până când s-a prăbuşit în 2007”, a declarat ea pentru Follow the Money, sugerând că mecanismele care au alimentat criza financiară globală sunt replicate astăzi în lanţul alimentar mondial.

Datele analizate de UNCTAD (n.red. - Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare) arată că transformarea traderilor de produse alimentare în jucători financiari a devenit extrem de pronunţată. În documentul Trade and Development Report 2025, la care Anastasia Nesvetailova este coautoare, organizaţia estimează că între 74% şi 76% din veniturile acestor companii provin în prezent din activităţi financiare, precum acordarea de credite, proiectarea şi tranzacţionarea de produse financiare sau speculaţiile pe fluctuaţiile preţurilor alimentelor. Având în vedere că veniturile acestor corporaţii depăşesc adesea 100 de miliarde de euro, orice şoc financiar poate produce efecte în lanţ la scară globală.

Structura corporativă a acestor giganţi agrari amplifică şi mai mult riscurile. Companii precum Cargill sau COFCO, două dintre cele mai mari grupuri din domeniu, operează prin reţele de sute de filiale şi societăţi mixte răspândite pe toate continentele. Fiecare dintre aceste entităţi contractează finanţări de la bănci diferite, din zeci de jurisdicţii. În multe cazuri, instituţiile financiare nici măcar nu realizează că finanţează structuri controlate de acelaşi conglomerat. Potrivit UNCTAD, această opacitate creează un risc sistemic comparabil cu cel din sectorul bancar înainte de criza din 2008.

Într-un scenariu de turbulenţe financiare majore, unele dintre aceste companii ar putea deveni vulnerabile din cauza expunerii la instrumente de credit complexe şi la active ilichide. Nesvetailova avertizează că situaţia ar putea genera o presiune uriaşă asupra guvernelor.

„În vremuri stabile, putem presupune că aceste corporaţii livrează alimente eficient. Dar, în cazul unei prăbuşiri financiare, unele pot ajunge în faliment deoarece sunt pline de credite structurate ilichide şi riscante. Atunci pot veni la stat şi pot spune: «Suntem o corporaţie alimentară de importanţă sistemică. Vă rugăm să ne salvaţi, pentru că populaţia dumneavoastră depinde de noi.» Cine va plăti acea notă?”, a declarat Anastasia Nesvetailova, pentru sursa citată.

În opinia sa, problema devine şi mai complicată în contextul tensiunilor geopolitice şi al schimbărilor climatice, care determină tot mai multe state să îşi refacă stocurile strategice de alimente. Această tendinţă, deşi pare o reacţie logică la instabilitatea globală, ar putea amplifica volatilitatea pieţelor şi ar putea oferi traderilor avantaje informaţionale uriaşe.

„Observ că statele sunt tot mai preocupate de alimente, fără a recunoaşte explicit că suveranitatea alimentară se află de mult timp în mâinile unor giganţi corporativi uriaşi. Aceste companii deţin informaţii superioare despre ameninţările la adresa sistemului alimentar global. Iar răspunsul statului tinde să fie reactiv. Traderii inteligenţi îşi pot structura astfel portofoliile încât să profite de orice se întâmplă pe piaţa fizică - de la dezastre naturale până la recolte foarte bune”, afirmă şefa diviziei de politici macroeconomice şi de dezvoltare din cadrul UNCTAD.

În acelaşi timp, există şi o altă perspectivă asupra consolidării industriei alimentare globale. Sursa citată precizează că unele analize, inclusiv studii ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), susţin că dimensiunea acestor corporaţii permite economii de scară şi o eficienţă mai mare a sistemului alimentar mondial, inclusiv prin capacitatea lor de a finanţa fermierii şi de a gestiona riscuri logistice majore. Nesvetailova nu respinge complet acest argument, dar avertizează că adevărata testare a promisiunilor făcute de marile conglomerate va veni abia într-un moment de criză.

„Există într-adevăr un argument avansat nu doar de OCDE, ci şi de multe companii - acela că ne îndreptăm spre o etapă a capitalismului consolidat, în care aceste firme mari valorifică economiile de scară. Vom şti în ce măsură îşi îndeplinesc cu adevărat aceste promisiuni abia după o criză majoră”, spune oficialul ONU.

Pentru şefa diviziei de politici macroeconomice şi de dezvoltare din cadrul UNCTAD, este clar că riscurile sistemice nu dispar, ci se mută dintr-un sector în altul, iar capacitatea economiei globale de a absorbi şocuri depinde din ce în ce mai mult de structuri corporative şi financiare extrem de concentrate. Dacă avertismentul ei se va confirma, lumea ar putea descoperi că următoarea mare criză nu va porni din bănci sau din pieţele imobiliare, ci din însăşi infrastructura care asigură hrana planetei.