Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) consideră că datele publicate de Eurostat, potrivit cărora 61,4% dintre români nu îşi permit o săptămână de vacanţă pe an, trebuie privite nu doar ca o statistică, ci ca un semnal de alarmă major pentru economie şi societate, conform unui comunicat ANAT.
Turismul nu este un lux, ci o componentă esenţială a calităţii vieţii, a sănătăţii populaţiei şi a productivităţii economice. Procentul de 61,4% reflectă o polarizare economică accentuată şi arată că o parte importantă a populaţiei este exclusă de la accesul la servicii turistice din cauza erodării puterii de cumpărare.
Piaţa turistică din România devine tot mai polarizată
Această cifră confirmă faptul că piaţa turistică din România devine extrem de polarizată. Pe de o parte, există un segment de turişti cu venituri medii şi ridicate, care continuă să călătorească şi să îşi planifice vacanţele. Pe de altă parte, o masă largă de români a intrat într-o zonă de „supravieţuire” a bugetului de vacanţă.
Putem vorbi despre o masă critică de cetăţeni - peste 60% din populaţie - complet exclusă din piaţa turistică din cauza diminuării puterii de cumpărare. Acest fenomen se reflectă inclusiv prin scăderea volumelor în turismul de masă.
„Trebuie să privim acest procent de 61,4% nu doar ca pe o cifră statistică, ci ca pe un semnal de alarmă pentru economie. O industrie turistică sănătoasă înseamnă o populaţie mai odihnită şi, implicit, o economie mai productivă. Vacanţa nu trebuie să devină un privilegiu rezervat unei minorităţi, ci să rămână o componentă accesibilă a vieţii de familie. ANAT va continua să susţină măsuri care sprijină puterea de cumpărare şi accesul românilor la vacanţe”, declară Cristian Bărhălescu, preşedintele ANAT.
Românii nu renunţă imediat la vacanţe, ci îşi optimizează bugetele
ANAT observă mai degrabă o schimbare de comportament decât o renunţare în masă la concedii. Românii încearcă să îşi păstreze dreptul la vacanţă şi adoptă o strategie graduală de reducere a costurilor.
Astfel, în locul unui sejur clasic de şapte zile, mulţi aleg vacanţe de 4-5 zile, city-break-uri sau sejururi scurte. Totodată, există o orientare tot mai puternică către perioadele de extra-sezon, precum lunile mai, iunie sau septembrie, când tarifele sunt semnificativ mai mici.
Programul „Înscrieri Timpurii” (Early Booking) a devenit esenţial pentru numeroase familii. Românii au învăţat să cumpere vacanţe cu 6-9 luni înainte pentru a beneficia de reduceri de până la 30-40%.
În paralel, se observă şi un interes crescut pentru rezervările de tip Last Minute. Mulţi turişti nu mai planifică pe termen lung şi urmăresc ofertele de ultim moment pentru a obţine reduceri importante.
Renunţarea completă la vacanţă rămâne ultima soluţie, pe care agenţiile de turism încearcă să o evite prin oferte mai flexibile şi adaptate diferitelor categorii de buget.
Un rol esenţial în economia ţării îl joacă şi voucherele de vacanţă. Turismul intern se dezvoltă în mod direct şi datorită acestui instrument de stimulare a consumului turistic în România. Fără vouchere, procentul celor care nu îşi permit un concediu ar fi fost semnificativ mai mare.
În acelaşi timp, turiştii au devenit mult mai atenţi la modul în care cheltuiesc, ceea ce obligă agenţiile şi hotelierii să investească în conceptul de „value for money”, oferind experienţe care să justifice fiecare leu cheltuit.
Cererea există, dar este extrem de sensibilă la preţ
Pe litoralul românesc, cererea rămâne stabilă în special pentru hotelurile care au investit în servicii all inclusive, acestea oferind predictibilitatea costurilor pentru familii. Litoralul românesc continuă să fie cea mai căutată destinaţie de vară, însă cererea este concentrată în principal în lunile iulie şi august.
În ceea ce priveşte turismul montan, există o cerere constantă pentru escapade de weekend. Problema nu este lipsa dorinţei de a călători, ci limitarea bugetelor disponibile.
Turismul balnear şi cel montan beneficiază de o cerere mai constantă pe parcursul întregului an. Staţiunile balneare, precum Călimăneşti-Căciulata şi Băile Felix, atrag volume importante de turişti datorită biletelor de tratament şi ponderii ridicate a turiştilor seniori.
Destinaţiile interne se află însă într-o competiţie directă cu pieţe apropiate precum Bulgaria, Grecia şi Turcia, care reuşesc adesea să ofere un raport calitate-preţ mai bun pentru bugetele mici şi medii.
În cazul destinaţiilor de turism rural, precum Maramureş şi Bucovina, se observă menţinerea unui nucleu stabil de turişti. Totuşi, marjele de profit sunt afectate de faptul că mulţi vizitatori cheltuiesc în principal pentru cazare şi masă şi mult mai puţin pentru servicii suplimentare, excursii ghidate, experienţe locale sau suveniruri.
Scumpirile sunt o consecinţă a costurilor de operare, nu un moft al operatorilor.
Creşterile de preţuri din turism reflectă majorarea costurilor cu energia, utilităţile, taxele, forţa de muncă şi materiile prime. Hotelierii şi agenţiile de turism nu au crescut tarifele din lăcomie, ci din necesitate. Majorările la energie, utilităţi, alimente, combustibili şi taxele pe muncă, precum şi modificările TVA, au fost transferate inevitabil în preţurile finale.
Riscul ca preţurile să ţină românii departe de vacanţă este unul real. Dacă preţul unui pachet turistic depăşeşte pragul psihologic al unei familii, vacanţa este eliminată rapid de pe lista priorităţilor. Operatorii încearcă să absoarbă o parte din aceste costuri prin optimizarea proceselor, însă au nevoie de stabilitate şi predictibilitate fiscală pentru a evita majorările continue de preţuri.
De asemenea, companiile de turism au nevoie de tarife stabilite cu cel puţin un an înainte pentru a putea promova România pe pieţele externe şi pentru a încheia parteneriate cu tour-operatorii internaţionali. În acest context, majorarea TVA din august 2025, în plin sezon turistic, a creat dificultăţi suplimentare şi ridică întrebări privind atractivitatea pieţei româneşti pentru marii tour-operatori internaţionali.
Există şi riscul unui efect de tip bumerang: dacă tarifele sunt menţinute artificial la niveluri scăzute prin reducerea calităţii serviciilor, România poate pierde şi mai mulţi turişti în favoarea destinaţiilor externe.
Fără politici publice adecvate, există pericolul ca procentul românilor care nu îşi permit vacanţe să crească şi mai mult, transformând concediul dintr-o necesitate de relaxare într-un bun de lux.
ANAT: Soluţia este un parteneriat între industrie şi stat
Pentru deblocarea acestei situaţii, ANAT a subliniat în repetate rânduri, alături de celelalte organizaţii patronale din turism, necesitatea unor măsuri fiscale şi economice care să sprijine accesibilitatea vacanţelor.
Printre acestea se numără menţinerea unui TVA redus pentru HoReCa şi agenţiile de turism, asigurarea predictibilităţii fiscale şi extinderea sistemului de vouchere de vacanţă şi către sectorul privat prin facilităţi fiscale acordate angajatorilor.
Aceste instrumente şi-au demonstrat eficienţa, facilitând accesul angajaţilor cu venituri mici şi medii la servicii turistice şi menţinând banii în economia românească.
Prelungirea sezonului şi dezvoltarea infrastructurii, priorităţi strategice
Prelungirea sezonului turistic prin organizarea de evenimente culturale, sociale şi sportive, precum şi prin dezvoltarea facilităţilor de wellness, poate reduce costurile fixe şi poate contribui la scăderea tarifelor medii.
Organizaţiile de Management al Destinaţiei (OMD) au un rol esenţial în acest proces şi pot face diferenţa dacă sunt coordonate cu responsabilitate şi profesionalism în administrarea destinaţiilor pe care le reprezintă.
Totodată, investiţiile în infrastructură trebuie accelerate. În prezent, transportul reprezintă una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale turismului românesc. Autostrăzile, trenurile moderne şi conexiunile aeriene eficiente reduc direct costurile de deplasare şi cresc atractivitatea destinaţiilor interne.
Principiul este simplu: dacă turistul cheltuieşte mai puţin pe drum, va avea un buget mai mare pentru servicii turistice.
Turismul are nevoie de o abordare socială
Toate aceste măsuri sunt interconectate şi trebuie privite în ansamblu. Turismul are nevoie de o abordare socială în România, inclusiv datorită efectului multiplicator pe care îl generează în numeroase alte sectoare economice.
ANAT va continua să militeze pentru măsuri care să sprijine puterea de cumpărare a populaţiei şi accesul la vacanţe.
O industrie turistică sănătoasă înseamnă o populaţie mai odihnită, mai sănătoasă şi mai productivă. Obiectivul comun trebuie să fie transformarea vacanţei dintr-un privilegiu într-o componentă accesibilă şi firească a vieţii de familie pentru cât mai mulţi români.





















































1. fără titlu
(mesaj trimis de Saracuțu Vasile în data de 24.08.2026, 13:38)
Nu am mancat de 3 zile , foamea la pamant ma trage !
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.08.2026, 13:45)
Nu se poate, eu credeam ca in tara e lapte si miere. Doar a iesit lumea in strada la Victoriei sa sustina guvernul, nu? Cu "BoLove" si alte bannere din astea. Sau au iesit din cei 40%?
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.08.2026, 13:46)
Cu zeul vostru CaLinge eram la 100%.
2.2. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 24.08.2026, 13:46)
...
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.08.2026, 13:46)
Și alții își permit prea multe (aici nu fac referire la cei care lucrează și își plătesc taxele).