Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunţat o nouă rundă de sancţiuni împotriva Iranului şi a avertizat toate ţările care menţin relaţii comerciale cu Republica Islamică să întrerupă aceste legături financiare sau să suporte măsuri de retorsiune din partea Washingtonului, transmite agenţia de presă Associated Press.
Ameninţarea formulată de preşedintele Donald Trump privind declanşarea unei „Zile Z economice” împotriva Teheranului s-a transformat în noi avertismente pentru izolarea Iranului de restul economiei globale, precizează sursa citată.
Întrebat despre motivul pentru care SUA nu impun direct sancţiuni secundare asupra partenerilor comerciali ai Iranului, Bessent a declarat: „De ce aş dori să arunc în aer sistemul financiar global?”, menţionând că doreşte să ofere statelor posibilitatea de a se distanţa de Teheran înainte de a fi prea târziu, relatează publicaţia.
Administraţia de la Washington încearcă să găsească o cale de ieşire după aproape şase luni de conflict cu Iranul, diminuarea stocurilor de armament strategic determinând oficialii americani să orienteze eforturile către războiul economic, deşi secretarul Apărării, Pete Hegseth, a afirmat că nu exclude reluarea atacurilor militare în eventualitatea unei acalmii a ostilităţilor, arată agenţia de presă.
Deşi noile sancţiuni urmăresc creşterea presiunii asupra unei economii iraniene deja afectate de măsurile punitive anterioare şi de o blocadă navală americană, anunţul oficial nu a oferit detalii specifice şi nu a nominalizat explicit ţările vizate de eventuale sancţiuni secundare, principalii parteneri comerciali ai Iranului fiind China, Turcia şi Emiratele Arabe Unite, notează sursa citată.
„Stabilim aşteptările cu fiecare ţară. Ştim cine sunt. Ei ştiu cine sunt. Aşa că, atunci când ciocanul acţiunilor Trezoreriei SUA va cădea asupra lor, nu vor avea pe nimeni altcineva de învinovăţit decât pe ei înşişi”, a declarat Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA.
Bessent a numit campania „Operaţiunea Izolarea Economică” (Operation Economic Outcast) şi a precizat că preşedintele Trump a contactat direct lideri mondiali cu solicitări specifice de oprire a interacţiunilor cu Iranul, oferind ca exemplu decizia recentă a Emiratelor Arabe Unite de a suspenda toate schimburile comerciale şi tranzacţiile financiare cu Teheranul după un atac cu rachetă, transmite AP.
În replică, Mohammad Bagher Qalibaf, preşedintele Parlamentului iranian şi negociator-şef, a afirmat: „Partenerii comerciali ai Iranului, atât în mass-media, cât şi prin mesajele trimise către noi, au arătat clar că nu iau în considerare nicăieri aceste declaraţii”, susţinând că SUA nu se află într-o poziţie economică favorabilă pentru a restrânge relaţiile externe ale Teheranului, arată sursa citată.
În ceea ce priveşte poziţia faţă de China, Bessent a declarat: „Dacă aceştia facilitează tranzacţiile şi fac parte din ecosistemul care transformă petrolul iranian în bani, în represiune, vor fi vizaţi”, precizând că nicio entitate nu se află în afara ariei de acoperire a sancţiunilor americane, chiar dacă experţii anticipează o calibrare prudentă a măsurilor de la Washington înaintea vizitei programate a liderului chinez Xi Jinping în SUA, menţionează agenţia de presă.
„Până în prezent, în ciuda ameninţărilor cu consecinţe economice severe pentru ţările care fac afaceri cu Iranul, el a acordat Chinei în mare măsură o derogare”, a afirmat Ali Wyne, consilier senior pentru relaţiile SUA-China la International Crisis Group, indicând că relevanţa anunţului depinde de determinarea administraţiei de a aplica aceste restricţii, relatează publicaţia.
Departamentul Trezoreriei a anunţat sancţionarea a aproape 60 de entităţi afiliate Iranului, acuzate de implicare în programele nucleare şi balistice, activităţi cibernetice şi transporturi de ţiţei, măsurile vizând companii precum Sweet Ocean Industrial Limited din Hong Kong (pentru facilitarea achiziţiei de echipamente optice laser), Shenzhen Huamei din China şi filiala din Hong Kong a operatorului logistic iranian BRE Line, informează AP.
Moneda naţională a Iranului a coborât la un minim istoric pe pieţele valutare, rialul ajungând la o cotaţie de 2,02 milioane de unităţi pentru un dolar american la deschiderea tranzacţiilor, în timp ce cursul oficial al Băncii Centrale este de aproximativ 1,5 milioane de riali/dolar, arată sursa citată.
Presiunile economice au generat scumpiri majore pentru populaţie, preţul orezului crescând cu aproximativ 60%, iar cel al cărnii de vită cu peste 150% de la începutul ostilităţilor, în timp ce Fondul Monetar Internaţional estimează o contracţie a produsului intern brut al Iranului de peste 5%, precizează agenţia de presă.
La nivel strategic, atacurile şi ameninţările la adresa navigaţiei din Strâmtoarea Ormuz au redus semnificativ traficul pe această rută maritimă critică, prin care tranzita o cincime din volumul global de petrol, Teheranul condiţionând redeschiderea completă a căii navigabile de perceperea unor taxe şi finalizând cu Omanul un plan de gestionare comună a strâmtorii, relatează sursa menţionată.
Pe plan diplomatic, o delegaţie din Pakistan condusă de feldmareşalul Asim Munir s-a deplasat la Teheran pentru a încuraja reluarea negocierilor dintre Washington şi Teheran, comandantul pakistanez având o discuţie prealabilă cu preşedintele Donald Trump şi participând la întrevederi cu ministrul iranian de interne, Eskandar Momeni, precizează oficialii citaţi de agenţia de presă.
„Nu există nicio speranţă pentru un acord şi pentru pace”, a declarat Sadegh Mahmoudi, un cetăţean iranian în vârstă de 73 de ani aflat la o casă de schimb valutar din centrul Teheranului pentru a-şi converti economiile în dolari americani, notează Associated Press.




















































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 11:30)
...ALTFEL...!