Auditul, reinventat de inteligenţa artificială şi BI

Într-un climat economic în continuă schimbare şi într-un mediu de afaceri din ce în ce mai competitiv, auditorii se confruntă cu o presiune tot mai mare de a livra analize relevante, precise şi adaptate nevoilor actuale ale mediului de business, potrivit unui comunicat emis redacţiei. În acelaşi timp, clienţii solicită soluţii personalizate şi acces în timp real la informaţii care să îi sprijine în luarea deciziilor strategice. În acest context, tehnologiile digitale, în special Business Intelligence (BI) şi Inteligenţa Artificială (IA), devin instrumente-cheie în transformarea modului de derulare a misiunilor de audit.

România nu face excepţie de la această tendinţă. Potrivit ediţiei 2025 a barometrului C-suite, realizat de către Forvis Mazars, 68% dintre liderii din România au deja o strategie de transformare digitală a companiei prin tehnologie, iar 54% implementează o strategie dedicată inteligenţei artificiale generative. Aceste procente reflectă o conştientizare clară a necesităţii integrării soluţiilor digitale în activitatea cotidiană, inclusiv în domeniul auditului.

Implementarea acestor strategii tehnologice de către companiile din România nu doar că sporeşte eficienţa operaţională, ci facilitează şi adaptarea rapidă la dinamica pieţei. În ceea ce priveşte auditul, acest lucru se traduce printr-o gestionare mai eficientă a riscurilor, optimizarea proceselor de verificare şi o capacitate crescută de a răspunde prompt cerinţelor clienţilor.

Potrivit sursei, prin adoptarea acestor tehnologii, auditul depăşeşte rolul tradiţional de simplă verificare a conformităţii şi se transformă într-un proces continuu de analiză, monitorizare şi prevenţie. IA permite procesarea rapidă şi precisă a unor volume mari de date, în timp ce BI oferă o vizualizare intuitivă a informaţiilor esenţiale pentru luarea deciziilor de management.

Această schimbare de paradigmă este în concordanţă cu tendinţele din domeniul IT evidenţiate în acelaşi studiu, potrivit căruia 54% dintre liderii de business din România consideră eficienţa şi productivitatea drept principalul obiectiv al digitalizării.

Tehnologiile BI şi IA contribuie la atingerea acestui obiectiv prin automatizarea sarcinilor repetitive, reducerea timpului necesar pentru generarea rapoartelor şi creşterea acurateţei în procesarea datelor.

„Inteligenţa artificială şi soluţiile de BI nu înlocuiesc auditorii, ci îi susţin în procesul decizional şi în identificarea zonelor critice de risc. Este esenţial să asigurăm calitatea datelor procesate şi să investim în formarea continuă a echipelor, pentru a valorifica eficient aceste tehnologii. Auditul modern înseamnă cultură digitală, flexibilitate şi capacitate de anticipare.”, a menţionat Iulian Condrea, Senior Manager, Audit & Assurance, Forvis Mazars în România.

Afirmaţia vine într-un moment în care 86% dintre liderii C-suite consideră inteligenţa artificială un factor important pentru organizaţia lor (34% o consideră un factor „major”), iar 70% utilizează deja IA în procesele interne, potrivit aceluiaşi studiu. Aceste procente nu doar validează necesitatea integrării tehnologiilor digitale în procesele de afaceri, ci şi evidenţiază ritmul accelerat în care mediul corporativ se adaptează la noile realităţi tehnologice.

În acest context, auditul se conturează ca unul dintre pilonii esenţiali în care soluţiile BI şi IA pot avea un impact concret - nu doar prin eficientizarea operaţiunilor, ci şi prin consolidarea încrederii clienţilor şi a părţilor interesate.

Astfel, leadershipul digital devine crucial în ghidarea organizaţiilor către un model de audit adaptat noii realităţi tehnologice, pe măsură ce sistemele inteligente trec de la statutul de tehnologii disruptive la acela de instrumente strategice, integrate firesc în procesele decizionale şi operaţionale.

Conform comunicatului, deşi beneficiile sunt evidente, implementarea tehnologiilor digitale în audit nu este lipsită de provocări. Potrivit raportului, 44% dintre liderii C-suite identifică bugetul limitat drept principala barieră în procesul de digitalizare, urmat de complexitatea implementării şi de cerinţele privind securitatea şi conformitatea (ambele menţionate de 42%).

În audit, provocările specifice includ integrarea soluţiilor digitale cu sistemele deja existente, lipsa specialiştilor care să deţină atât expertiză tehnică, cât şi financiară, precum şi necesitatea de a educa clienţii în legătură cu beneficiile aduse de noile tehnologii.

Integrarea BI şi IA presupune nu doar achiziţia unor instrumente avansate, ci şi ajustarea proceselor interne, redefinirea fluxurilor de lucru şi modificarea responsabilităţilor tradiţionale ale auditorilor. Pentru mulţi profesionişti, tranziţia de la metodele clasice la abordări digitale poate genera reticenţă, din cauza temerii că automatizarea va diminua rolul uman în procesul de audit.

Totodată, calitatea datelor reprezintă o provocare majoră în contextul utilizării acestor soluţii. Sistemele inteligente pot oferi rezultate corecte şi relevante doar în măsura în care datele introduse sunt exacte, complete şi conforme.

În lipsa unui management riguros al datelor, există riscul generării unor rapoarte incomplete sau eronate, care pot compromite atât procesul de audit, cât şi încrederea părţilor interesate.

Adiţional, adaptarea infrastructurii IT la noile tehnologii implică investiţii substanţiale şi o planificare atentă. Multe organizaţii se confruntă cu sisteme învechite sau cu soluţii dificil de integrat cu platformele de BI şi IA, ceea ce poate prelungi considerabil durata proiectelor de digitalizare şi poate limita beneficiile anticipate pe termen scurt.

În acest context, investiţia în tehnologie trebuie să fie dublată de o investiţie strategică în capitalul uman. Cultura digitală în organizaţii devine esenţială nu doar pentru creşterea eficienţei, ci şi pentru atragerea noii generaţii de auditori. Universităţile joacă un rol esenţial în formarea specialiştilor cu competenţe relevante pentru utilizarea noilor tehnologii, fiind responsabile nu doar pentru transmiterea cunoştinţelor teoretice, ci şi pentru integrarea abilităţilor digitale în curriculum.

Potrivit comunucatului, într-o eră în care tehnologia stă la baza activităţilor profesionale, instituţiile academice trebuie să contribuie activ la pregătirea studenţilor pentru a înţelege profund modul în care tehnologiile emergente influenţează procesele de audit. Astfel, absolvenţii pot fi echipaţi cu instrumentele necesare pentru a integra eficient aceste soluţii în activitatea profesională zilnică.

Totodată, învăţarea continuă - prin cursuri de specializare, traininguri sau parteneriate cu platforme de învăţare online - devine esenţială pentru a asigura că auditorii se pot adapta rapid la evoluţiile tehnologice şi la cerinţele în permanentă schimbare ale industriei.

Conform barometrului C-suite, 80% dintre liderii de business din România au încredere în rentabilitatea investiţiilor în digitalizare, iar 76% susţin implementarea inteligenţei artificiale generative. În acest context, adoptarea soluţiilor de BI şi IA în audit nu mai este o opţiune, ci o necesitate pentru livrarea unor proiecte relevante, rapide şi conforme cu standardele de calitate şi cu reglementările aflate într-o continuă evoluţie.