Aurul a devenit în 2024 al doilea cel mai important activ de rezervă din lume

Aurul a devenit al doilea cel mai important activ de rezervă din lume, după dolarul american, în 2024, potrivit unui raport publicat miercuri de Banca Centrală Europeană (BCE), citat de CNBC, de la care spicuim următoarele informaţii.

Totuşi, analiştii avertizează că unele bănci centrale ar putea atinge în curând un nivel de saturaţie a stocurilor de aur.

Rezervele de aur deţinute de băncile centrale sunt acum la niveluri comparabile cu cele din anii 1960. Împreună cu creşterea spectaculoasă a preţului metalului galben, aurul este depăşit doar de dolarul american în valoarea rezervelor globale, arată raportul BCE.

În 2023, aurul şi euro reprezentau fiecare aproximativ 16,5% din totalul rezervelor oficiale la nivel global, potrivit calculelor CNBC pe baza datelor BCE. În 2024, cota deţinută de euro a scăzut la 16%, în timp ce ponderea aurului a urcat la 19%. Dolarul american rămâne pe primul loc, cu o pondere de 47%.

Băncile centrale acumulează active lichide precum valute străine şi aur pentru a se proteja de inflaţie şi pentru a-şi diversifica portofoliile. Aceste rezerve pot fi vândute pentru a sprijini propria monedă în momente de stres financiar.

Aurul este considerat un activ care păstrează valoarea pe termen lung şi oferă stabilitate în perioadele de volatilitate. În prezent, băncile centrale reprezintă peste 20% din cererea globală de aur, faţă de aproximativ 10% în anii 2010.

Potrivit BCE, sondajele indică faptul că aurul devine tot mai atractiv pentru ţările emergente şi în dezvoltare, preocupate de sancţiuni şi de potenţiala erodare a rolului monedelor principale în sistemul monetar internaţional.

Preţul aurului a atins mai multe maxime istorice în ultimii ani, inclusiv în 2025. Totuşi, creşterea puternică a preţului s-a temperat în ultimele luni, pe fondul incertitudinilor legate de politica tarifară a SUA.

Punctul de cotitură pentru aur a fost înregistrat la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, când creşterea inflaţiei şi aşteptările privind majorarea dobânzilor au determinat o fugă a investitorilor spre aşa-numitele active ”refugiu”. De atunci, incertitudinile geopolitice şi economice au rămas la un nivel ridicat.