Aurul nu creşte, în pofida crizei din Iran; de ce?

Aurul s-a apreciat în timpul conflictului de douăsprezece zile din Iran de anul trecut, pentru ca apoi să îşi piardă câştigurile după anunţarea unui armistiţiu. Însă, la două săptămâni de la începutul celui mai recent conflict, preţul său rămâne în mare parte nemişcat, scrie CNBC.

Aurul a crescut de la 5.296 la 5.423 de dolari pe uncie după ce Statele Unite şi Israelul au lansat lovituri asupra Iranului pe 28 februarie, confirmând ideea potrivit căreia turbulenţele geopolitice îi determină pe investitori să se orienteze către activele tradiţionale de tip „refugiu sigur”. Însă o vânzare masivă a dus la scăderea preţurilor cu peste 6%, până la 5.085 de dolari, pe 3 martie. În această săptămână, pe fondul escaladării conflictului, aurul s-a tranzacţionat între 5.050 şi 5.200 de dolari, ieri la ora 17:00 (a ţării noastre) cotaţia metalului galben situându-se la 5.130 de dolari pe uncie, potrivit datelor Investing.com.

Ross Norman, directorul general al platformei Metals Daily, specializată în metale preţioase, susţine că există mai mulţi factori care pot explica lipsa tendinţei de creştere, inclusiv un dolar mai puternic şi randamente mai ridicate ale titlurilor de Trezorerie ale Statelor Unite ale Americii, conform CNBC.

Norman a adăugat că majorarea preţurilor petrolului poate duce la o inflaţie prelungită şi, posibil, la rate ale dobânzilor mai ridicate, pe măsură ce băncile centrale încearcă să limiteze efectele unei eventuale închideri a Strâmtorii Hormuz, coridorul maritim esenţial pentru transportul petrolului şi gazelor.

Dobânzile mai ridicate tind să sporească atractivitatea relativă a activelor generatoare de venit, precum obligaţiunile guvernamentale, în comparaţie cu metalele preţioase, precum aurul, care nu generează venit.

„Mişcările preţurilor aurului şi argintului par lipsite de dinamism în acest moment, dar poate că este normal să fie aşa după unele evoluţii spectaculoase din ultimele câteva luni”, a declarat Norman pentru CNBC.

El a adăugat că unii investitori instituţionali au devenit reticenţi în a deţine aur fizic, deoarece preţul acestuia a fost neobişnuit de volatil în ultima perioadă.

O altă explicaţie este că izbucnirea conflictelor declanşează un val de vânzări determinate de panică în rândul investitorilor, provocând un „flush”, situaţie în care traderii sunt forţaţi să îşi lichideze poziţiile pe măsură ce preţurile scad, susţine Amer Halawi, şeful departamentului de cercetare al firmei de servicii financiare şi investiţii din Emiratele Arabe Unite Al Ramz.

„Dacă apare o criză de lichiditate, totul va fi vândut până când investitorii vor înţelege situaţia şi atenţia se va reorienta către activele potrivite. În mod tradiţional, atunci când apare un şoc, chiar şi aurul este vândut, urmând să îşi revină ulterior”, a spus el la CNBC.

Previziunile băncilor rămân optimiste în pofida volatilităţii pe termen scurt. JPMorgan Chase estimează că preţurile vor ajunge la 6.300 de dolari pe uncie până la sfârşitul lui 2026, în timp ce Deutsche Bank îşi menţine ţinta de 6.000 de dolari pentru finalul anului, potrivit notelor sale recente, scrie publicaţia menţionată.