Bateriile - "vedetele” pieţei de energie

Reporter: ENEVO Group este un business românesc de peste 12 ani, care a început în zona de inginerie, automatizări, iar acum se axează pe proiecte regenerabile. Înţeleg că, dacă un investitor vrea să deschidă o centrală fotovoltaică în România, specialiştii ENEVO Group îi oferă afacerea la cheie şi se ocupă inclusiv să-i vândă energia produsă. În prezent, compania are un portofoliu de 1,5 GW în proiecte de energie solara şi peste 1GW în stocarea energiei, construite sau în curs de finalizare. Toate aceste proiecte sunt în România?

Corina Popescu: Proiectele pe care le-ai menţionat sunt toate în România şi ne dezvoltăm în continuare. Este o companie românească, care a început acum 12 ani, cu specializare pe automatizări, nu doar în industria energetică, deci nu doar în sectorul energiei electrice, ci şi pe alte sectoare. Acum ne dezvoltăm, odată cu cel de-al doilea val, în domeniul PV (energie fotovoltaică) şi în cel al stocării, iar următorul val probabil că o să fie pe partea de wind (energie eoliană). Am crescut de la proiecte mici, de panouri fotovoltaice instalate pe terasele unor mall-uri, până la portofolii în care avem EPC (n.n. contract de tip "la cheie" prin care un singur antreprenor preia responsabilitatea completă pentru proiectarea tehnică, achiziţia echipamentelor şi execuţia fizică a lucrărilor, până la punerea în funcţiune a centralei). În paralel cu această activitate de EPC, ne-am gândit să dezvoltăm şi servicii conexe, să avem şi servicii de O&M (n.n. operare şi mentenanţă) care sunt post-EPC. Pentru că, în general, unde am construit, am garantat anumiţi parametri de calitate. Şi atunci, partea de operare şi mentenanţă, ca să garantezi calitatea pe care ai oferit-o în proiectare, e bine să fie în mâinile tale, cel puţin pentru 3-5 ani.

Mai oferim, printr-o altă companie din grup, serviciul de dispecerizare. Avem construit un dispecerat energetic în care toate centralele pe care le avem, fie că sunt simple, fotovoltaice, fie că sunt hibride, fie baterii stand-alone pentru moment, sunt integrate într-un centru de dispecer central. Nu în ultimul rând, oferim şi servicii de supply and trading, printr-o altă companie din grup - Enevo Power - care oferă PPA-uri sau market access (n.n. Power Purchase Agreement este un contract pe termen lung).

Adică vine cineva la noi care vrea să investească în România şi atunci noi putem să oferim, în funcţie de preferinţe, proiectare şi execuţie, operare şi mentenanţă, dispecerizare dacă sunt grupuri mari, şi partea de PBA-uri dacă au nevoie de market access.

• Dispecerizare pentru soare şi vânt

Reporter: Dacă ne referim doar la dispecerizare, pentru că acolo vorbim deja de investiţii finalizate şi monitorizate (care au început să producă), câte centrale vedeţi pe ecranele dispeceratului pe care îl aveţi?

Corina Popescu: Deocamdată avem în operare 400 de MW din fotovoltaic şi stocare, iar până la sfârşitul anului ne dorim să ajungem la 1 GW în dispecerizare. Partea cu dispecerizarea a venit de la sine pentru că Enevo a construit dispecere energetice pentru alţii în trecut, având foarte bine pus la punct partea asta de automatizări Sisteme SCADA.

Reporter: Sunteţi conectaţi cu DEN-ul (Dispeceratul Energetic Naţional)? Văd şi ei în timp real ce produc centralele pe care le administraţi?

Corina Popescu: Da, toate sunt integrate atât la DEN, cât şi în dispeceratul nostru, avem datele agregate. Fiind conectaţi, vedem ordinele date de dispeceri pentru centralele dispecerizabile din portofoliu.

• Cum au pierdut startul investiţiile în stocarea energiei

Reporter: Care este mai efervescentă în acest moment? Piaţa de regenerabile sau cea de stocare? Ce ar trebui să se întâmple pentru a creşte capacitatea de stocare a României ca să puteam beneficia de producţia mare din timpul zilei şi seara, când trebuie să acoperim vârful de consum cu importuri?

Corina Popescu: Asta a fost o strategie greşită! Era clar că sursele astea impredictibile, solarul şi vântul, au nevoie şi de baterii pentru a diminua dezechilibrele. Deja a început să apară canibalizarea preţului în PZU în orele cu mult soare sau cu mult vânt şi nevoia de energie seara, când lipsesc aceste resurse. Proiectele s-au dus după ce s-a acordat prin fondurile europene, în PNRR, în Fondul de Modernizare, până la urmă şi în Casa Verde. Ştiţi care e cel mai mare producător de energie electrică din România? Exact, prosumătorii! Sunt 3.460 de MW instalaţi la prosumători. Programul Casa Verde trebuia să includă partea de stocare, aşa cum a fost în Germania sau UK.

Apoi au fost programe în PNRR în care, în mod explicit spuneau că nu finanţează stocarea! Deci nu puteai să atragi fundurile europene dacă aveai stocare.

Reporter: Până când a fost asta?

Corina Popescu: Până anul trecut. În plus, a fost o reglementarea proastă pentru stocare. Adică, în momentul în care îţi încărcai bateria, tu trebuia să plăteşti şi toate taxele: acciza, certificate verzi, tarife de distribuţie, de transport, tot. Ca şi cum bateria era un consumator final. Iar dacă livrai energia înapoi în reţea, îţi recuperai doar preţul energiei. Şi atunci, orice proiect de stocare era nebancabil. A fost o luptă destul de lungă să explicăm că lucrurile trebuie să plece de la alte principii. Am adus legislaţie din Polonia şi alte ţări europene şi am arătat că este nevoie de flexibilitate în reglementare.

• Viitorul este al bateriilor

Reporter: Şi acum, care este situaţia la zi?

Corina Popescu: La zi, vedetele în cadrul proiectelor, să spunem aşa, sunt proiectele de stocare. Odată că au crescut foarte mult costurile cu dezechilibrarea sistemului şi preţul energiei regenerabile a scăzut, pentru că acum avem mult soare şi vânt, toţi au văzut oportunitatea de hibridizare a centralelor, cu ajutorul bateriilor. Sunt şi proiecte individuale doar pentru baterii, că de asta zic că sunt vedetele, pentru că pot face diverse tipuri de servicii, adică să se încarce când este preţul negativ şi să livreze după apusul soarelui. Pot oferi şi servicii de sistem, pot da şi energie de echilibrare. Evident, că pe măsură ce se vor instala din ce în ce mai multe baterii, toate aceste beneficii vor scădea Şi cine câştigă? Cei care intră primii în piaţă!

Reporter: În momentul acesta, ce capacitate de stocare are România, cu aproximaţie? Şi cât ar fi nevoia reală?

Corina Popescu: Aproximativ 2.000 MWh avem, iar nevoia ar fi undeva spre 7.000-8.000 MW. Ştiu că Transelectrica are un studiu acum în care vrea să-şi definească nevoia reală de stocare. De fapt, nu de stocare în sine, ci de servicii de flexibilitate.

Reporter: În ce orizont de timp ar fi realizabilă o astfel de capacitate?

Corina Popescu: Probabil că în trei ani.

• România, campioană la energie fotovoltaică

Reporter: Aveţi rolul de EPC (Engineering, Procurement, Construction) pentru proiectul Ogrezeni, care e cel mai mare din România. Ce înseamnă un astfel de proiect pentru compania dumneavoastră? (n.n. dezvoltat de Enery, în judeţul Giurgiu, proiectul Ogrezeni este un parc fotovoltaic de 761 MW, cu 1GW stocare în baterii, care va deveni, la finalizare, cea mai mare centrală electrică hibridă din România şi una dintre cele mai mari din Europa de Est)

Corina Popescu: Este unul dintre cele mai mari proiecte care se desfăşoară acum în România. Fiind atât de mare, necesită foarte multe resurse umane pe partea de proiectare şi de execuţie, pe achiziţia de echipamente, supervisare. Suntem un foarte bun angajator, angajăm mulţi tineri, dar şi persoane cu multă experienţă. De exemplu, pentru că avem proiecte atât de mari, de la început anului şi până acum am angajat cam 46 de persoane pe lună. În 2023 aveam 100 de angajaţi, iar anul acesta suntem 500.

Reporter: Percepţia în piaţă este că avem foarte multe proiecte de producere a energiei fotovoltaice, adică prea multă energie care depinde de soare şi vânt şi prea puţină energie în bandă, produsă de centralele pe gaz sau nuclear. Sunt sustenabile în continuare proiectele de energie regenerabilă?

Corina Popescu: Sunt sustenabile pentru că există şi proiectele centralelor de la Iernut şi Mintia. În plus, proiectul gazelor din Marea Neagră. Securitatea unei ţări constă în existenţa acestui mixt, hibrid, să spun aşa, cu absolut toate sursele disponibile, care trebuie să fie echilibrate.

Reporter: Ce planuri de dezvoltare aveţi pentru anii următori? Acum, cifra de afaceri a companiei depăşeşte 135 de milioane de euro.

Corina Popescu: Compania începe să se dezvolte la nivel regional, la nivel european. Avem şi o companie în grup în Emiratele Arabe Unite. Ne interesează şi sectorul eolian, iar experienţa câştigată în domeniul fotovoltaic o vom folosi şi în cel eolian.

• De ce este vitală securiatea cibernetică

Reporter: Cum vedeţi viitorul acestui domeniu în care avem predicţii SF din zona de integrare digitală, platforme, trading, cyber-security, dar, pe de altă parte, avem şi reţele învechite, iar contorizarea inteligentă se mişcă greu?

Corina Popescu: Viitorul regenerabilelor poate să fie un mix între regenerabile şi hidrogen. Enevo abordează viitorul cu produsul dezvoltat de noi, de români, şi anume ENEVO Cybersec. Am participat în ultimii cinci ani la toate exerciţiile NATO de protecţie a infrastructurilor critice şi facem raportările conform directivei NIS2. De exemplu, dacă un infractor informatic se conectează la o centrală, poate să deconecteze toată producţia. Ce facem noi este să monitorizăm, să scanăm reţeaua, iar dacă observăm o conexiune străină, se declaşează nişte proceduri specifice şi se deconectează respectivul dispozitiv.

Reţeaua trebuie să dezvolte şi să integreze lucrurile astea, mai ales că vom dispune şi de fonduri europene pentru asta. Până la finalul lui 2027 sunt alocate 6 miliarde de euro, iar pentru următorul exerciţiu bugetar - 2028-2034 -, vor fi alocate 30 miliarde euro. Deci, vor exista suficienţi bani ca să se dezvolte şi reţeaua.

Dau un exemplu: dacă suntem într-o zonă de case cu mulţi prosumători, reţeaua era dimensionată până acum să poată să asigure doar extragerea de energie, doar consumul. Şi se definea reţeaua la consumul maxim. Acum, lucrurile se modifică, pentru că trebuie să o echilibrezi în aşa fel încât să poată să facă şi exportul de energie. Îţi apar circulaţii de puteri, nu numai de la tensiunea mare la tensiunea mică, ci şi dinspre 0,4 kV către 110 kV. Deci modul în care se dimensionează reţele este diferit. În momentul în care consumul este foarte jos şi tu trebuie să exporţi energie, ai nişte variaţii ale nivelului de tensiune care pot să-ţi deconecteze un cartier întreg, deşi nu e nicio problemă cu dimensionarea reţelei. Gândeşte-te un pic: reţeaua asta a fost construită pentru un consum de 10.000 MWh, iar acum avem un consum de 4.000-5.000 MWh. Deci modul în care sunt definite lucrările de investiţii trebuie schimbat.

Producţia eoliană este în zona Dobrogei, solarul e în zona de sud, iar energia trebuie dusă în nord, unde este mai multă industrie. Apoi trebuie să interconectezi mai bine ţările între ele.

Reporter: Plec de la o declaraţie pe care aţi făcut-o anul acesta la FOREN, potrivit căreia "investiţiile în securitatea cibernetică trebuie să fie văzute ca investiţii strategice, nu ca simple investiţii de IT”. La ce vă referiţi?

Corina Popescu: Din păcate, proiectele acestea de cybersecurity sunt tratate în metodologia de la ANRE ca şi cum aş cumpăra o licenţă de Microsoft sau ceva de genul acesta. Noi suntem interconectaţi cu sistemul din Ucraina şi Republica Moldova. Oricând pot să apară nişte hackeri din Rusia care să se conecteze prin sistemul lor şi să deconecteze o centrală din România. Îmi povestea un director de la o companie energetică din Ucraina că ei au atacuri cibernetice aproape în fiecare săptămână.

Reporter: În încheiere, care credeţi că este domeniul ce trebuie să beneficieze de atenţie imediată în sistemul energetic?

Corina Popescu: Trebuie să facem paşi rapizi în contorizarea inteligentă. Pentru că este nevoie de informaţii transmise rapid şi agregate pentru ca sistemul să devină flexibil. Iar aici trebuie atrase fonduri europene ca să nu transfere furnizorii aceste servicii în tarife.

Cu contoare inteligente, furnizorii ar putea veni cu tarife dinamice, în care consumatorul care ia energie în anumite intervale orare, nu doar că nu plăteşte, dar poate primi şi bani de la furnizor. Şi atunci omul îşi programează maşina de spălat noaptea şi îşi pune maşina electrică la încărcat în intervalele cu preţuri mici. Şi atunci ajungem şi la aşa zisul demand-response, adică consumatorii care îşi schimbă comportamentul în funcţie de costul energiei.

Reporter: Vă mulţumesc!