Studiu: diversitatea lingvistică, în pericol

Numărul limbilor vorbite la nivel mondial a fost, în trecut, de câteva ori mai mare decât în prezent, atingând un vârf estimat între 30.000 şi peste 75.000 de limbi în perioada cuprinsă între primul mileniu î.Hr. şi primul mileniu d.Hr., potrivit unui studiu publicat în revista Science şi citat de Reuters. Cercetătorii susţin că expansiunea marilor imperii şi colonialismul au contribuit decisiv la reducerea diversităţii lingvistice.

• Diversitatea lingvistică a atins un maxim în Antichitate

În prezent, la nivel global sunt utilizate aproximativ 7.500 de limbi, cele mai răspândite fiind engleza, chineza mandarină, hindi, spaniola, araba şi franceza. Potrivit studiului, această diversitate este însă mult mai redusă decât în urmă cu câteva milenii. Cercetătorii au utilizat modele matematice, alături de date din antropologie, lingvistică şi demografie, pentru a estima evoluţia numărului de limbi vorbite în perioada Holocenului, începută în urmă cu aproximativ 12.000 de ani, după încheierea ultimei Epoci Glaciare. Autorii studiului estimează că numărul limbilor a atins un maxim între 30.000 şi probabil peste 75.000, înainte de a începe un declin accentuat.

• Dezvoltarea agriculturii, sedentarizarea şi creşterea populaţiei au favorizat apariţia unor limbi noi

Potrivit cercetătorilor, în urmă cu aproximativ 12.000 de ani populaţiile umane erau organizate în grupuri mici de vânători-culegători, dispersate în diferite regiuni ale lumii. Aceste comunităţi vorbeau, potrivit estimărilor, între 4.500 şi 6.200 de limbi distincte. Ulterior, dezvoltarea agriculturii, sedentarizarea şi creşterea populaţiei au favorizat apariţia unui număr tot mai mare de comunităţi şi, implicit, a unor limbi noi.

Claire Bowern, profesoară de lingvistică şi antropologie la Universitatea Yale şi coordonatoarea studiului, a explicat că limbile reprezintă un element esenţial al identităţii comunităţilor şi păstrează informaţii valoroase despre trecutul acestora.

• Imperiile şi colonialismul au accelerat dispariţia limbilor

Potrivit studiului, declinul diversităţii lingvistice a fost determinat în principal de extinderea marilor imperii din Antichitate şi, ulterior, de colonialismul european. De-a lungul istoriei au dispărut numeroase limbi, între care sumeriana, hitita, akkadiana, etrusca şi mai multe limbi utilizate în Egiptul şi China antică. În alte cazuri, limbile au evoluat în forme noi, aşa cum latina a stat la baza limbilor franceză, italiană şi spaniolă după destrămarea Imperiului Roman de Apus. Cercetătorii arată că puterile coloniale au impus adesea propriile limbi în teritoriile cucerite, restrângând utilizarea limbilor locale. Totuşi, unele dintre acestea, precum limbile vorbite de incaşi, mayaşi şi azteci, au reuşit să supravieţuiască.

• Aproape jumătate dintre limbile actuale sunt ameninţate

Autorii studiului atrag atenţia că aproximativ jumătate dintre limbile vorbite în prezent sunt considerate în pericol de dispariţie. „90% din populaţia globului vorbeşte doar 10% din limbile lumii, ceea ce înseamnă că există foarte multe limbi cu un număr foarte mic de vorbitori”, a explicat Claire Bowern, subliniind vulnerabilitatea unei mari părţi a patrimoniului lingvistic mondial.