Şase luni de criză politică, recesiune şi consolidare fiscală

Prima jumătate a anului 2026 a adus o corecţie bugetară spectaculoasă, dar obţinută într-o economie prinsă între inflaţia de două cifre, recesiune, costuri de finanţare tot mai apăsătoare, deprecierea monedei naţionale şi o criză politică ce a lăsat ţara noastră fără un guvern cu puteri depline în momentul decisiv al implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat, după primele şase luni, cu un deficit de 41,03 miliarde lei, respectiv 2% din PIB, faţă de 69,80 miliarde lei (3,64% din PIB) în perioada similară din 2025. Diminuarea cu aproape 28,8 miliarde lei şi cu 1,65 puncte procentuale din PIB arată că măsurile fiscale adoptate în 2025, îngheţarea unor cheltuieli şi accelerarea colectării au început să producă rezultate. Corecţia nu a însemnat însă însănătoşirea economiei, ci mai degrabă o consolidare fiscală realizată în timp ce consumul populaţiei a scăzut, PIB-ul s-a contractat, încrederea consumatorilor a coborât la minimul ultimilor 15 ani, iar şomajul a urcat la 6,4%.

Dincolo de execuţia bugetară, primul semestru a fost dominat de şocuri care au redus drastic marja de manevră a autorităţilor. Inflaţia anuală a pornit de la 9,62% în ianuarie, a coborât la 9,31% în februarie, a revenit la 9,87% în martie şi a depăşit 10% în trimestrul al doilea, ajungând la un vârf de 10,85% în mai, pentru ca la finalul semestrului să coboare la 10,4%. Banca Naţională a României a menţinut dobânda de politică monetară la 6,50%, facilitatea de creditare la 7,50% şi dobânda la depozit la 5,50%, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu a împins petrolul Brent spre 117 dolari pe baril şi a obligat Guvernul să intervină în piaţa carburanţilor, a gazelor naturale şi a alimentelor.

Citeşte Raliu la BVB în prima jumătate a anului

Citeşte Semestrul I financiar

Pe plan politic, disputa privind listarea a 22 de companii de stat a rupt coaliţia, moţiunea de cenzură din 5 mai a demis Guvernul Bolojan, iar două tentative eşuate de formare a unui nou Executiv au prelungit provizoratul. România a încheiat, astfel, semestrul cu un deficit mult mai mic, investiţii mai mari şi venituri fiscale în creştere, dar şi cu o economie contractată, un leu slăbit, dobânzi ridicate, o datorie scumpă şi instituţii politice incapabile să ofere stabilitate.

• Ianuarie: Taxele locale cresc, investiţiile şi înzestrarea militară se finanţează pe datorie

Luna ianuarie a debutat sub efectul direct al măsurilor fiscale adoptate în 2025 şi aplicate de la 1 ianuarie 2026, cea mai vizibilă schimbare fiind majorarea impozitelor pe proprietate şi autovehicule cu 70-80% în majoritatea localităţilor. Guvernul a justificat reforma prin faptul că România colecta din impozitele pe proprietate numai 0,55% din PIB, faţă de media europeană de 1,85%, că peste o treime din sumele datorate nu erau încasate şi că bazele de impozitare nu mai reflectau nici inflaţia, nici valoarea reală a bunurilor. Veniturile suplimentare au fost estimate la aproximativ 3,7 miliarde lei, cu 1,42 miliarde lei în plus din clădiri, 1,09 miliarde lei din terenuri şi 1,18 miliarde lei din autoturisme, motociclete şi alte autovehicule, bani care rămân integral la bugetele locale.

Etapa din 2026 a fost prezentată drept pregătire pentru trecerea, de la 1 ianuarie 2027, la impozitarea proprietăţilor în funcţie de valoarea de piaţă. Reforma a intrat în vigoare într-un moment în care populaţia suporta deja o inflaţie anuală de 9,62%, scumpiri la energie, servicii şi alimente şi efectele măsurilor de austeritate adoptate în anul precedent.

Finanţarea investiţiilor a rămas cheia începutului de an. Ministerul Finanţelor a publicat, în 9 ianuarie, lista celor 195 de proiecte publice semnificative, evaluate la 457,7 miliarde lei, printre care autostrăzile A7, A1 Sibiu-Piteşti şi A8, modernizarea liniilor feroviare Caransebeş-Timişoara-Arad şi Braşov-Sighişoara, spitalele regionale, extinderea Magistralei 6 de metrou către Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi lucrările de protecţie costieră. În 15 ianuarie, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a semnat cu Banca Europeană de Investiţii al doilea contract de finanţare, în valoare de 500 milioane euro, pentru Autostrada A1 Sibiu-Piteşti, în cadrul unui pachet total de 1 miliard euro. Proiectul, estimat la aproximativ 5,5 miliarde euro, ar urma să fie finalizat în trimestrul al patrulea din 2028. Guvernul a majorat şi plafonul Programului „Medium Term Notes” de la 90 la 99 miliarde euro, confirmând că finanţarea deficitului şi a investiţiilor depinde în continuare de accesul constant la pieţele externe.

Principala decizie strategică a lunii a fost aprobarea de către Comisia Europeană a proiectelor României din mecanismul SAFE, în valoare de 16,68 miliarde euro. Sumele nu sunt granturi, ci împrumuturi garantate de Comisia Europeană, cu maturitate de până la 45 de ani şi o perioadă de graţie de zece ani, care trebuie utilizate până la finalul anului 2030. Din alocarea totală, 9,53 miliarde euro sunt destinate înzestrării Armatei şi infrastructurii asociate, 4,2 miliarde euro infrastructurii duale, inclusiv tronsoanelor Paşcani-Ungheni şi Paşcani-Siret ale Autostrăzii Moldovei, iar aproximativ 2,8 miliarde euro Ministerului Afacerilor Interne şi celorlalte structuri din sistemul naţional de apărare. Cele 21 de proiecte ale Ministerului Apărării includ transportoare blindate, platforme logistice, elicoptere, radare, sisteme antiaeriene, nave de patrulare, muniţii, drone şi capabilităţi de comandă-control. România a intrat astfel în 2026 cu taxe locale mai mari şi un program investiţional vast, dar finanţat într-o proporţie considerabilă prin împrumuturi, inclusiv pentru apărare.

• Februarie: CCR - de acord cu reducerea pensiilor magistraţilor, Guvernul adoptă legislaţia pentru relansarea economică

Luna februarie a mutat accentul de la austeritate şi majorarea taxelor spre stimularea mediului de afaceri, fără ca presiunea asupra colectării bugetare să dispară. Guvernul a definitivat pachetul fiscal numărul 3 şi pachetul de relansare economică, încercând să combine recompensarea contribuabililor disciplinaţi cu stimularea investiţiilor şi reducerea blocajelor de lichiditate.

Pachetul a introdus un credit fiscal de 10% pentru cercetare-dezvoltare, deductibil din impozit, şi amortizarea accelerată a până la 65% din valoarea activelor în primul an pentru echipamentele cumpărate în 2026. Pentru stimularea pieţei de capital, firmele au primit o deducere suplimentară de 50% pentru costurile listării la bursă, iar persoanele fizice, deduceri de până la 400 euro pe an pentru investiţiile în acţiuni, obligaţiuni sau fonduri tranzacţionate la bursă. Impactul bugetar al măsurilor a fost estimat la 2,1 miliarde lei în 2026, Executivul mizând pe recuperarea ulterioară a banilor prin investiţii, activitate economică şi taxe suplimentare.

Spaţiul politic pentru continuarea reformelor s-a lărgit după ce Curtea Constituţională a respins, în 18 februarie, obiecţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind legea pensiilor speciale ale magistraţilor. Decizia a îndepărtat un obstacol instituţional important pentru Guvern, dar nu a rezolvat cea mai mare anomalie administrativă a începutului de an: România funcţiona încă fără bugetul de stat pentru 2026.

Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă. Agenţia a constatat că majorarea TVA, îngheţarea cheltuielilor şi celelalte măsuri adoptate în 2025 începuseră să reducă deficitul, iar costurile de finanţare coborâseră de la peste 7,4% la aproximativ 6,5%. Votul de încredere a rămas însă condiţionat de continuarea consolidării, deoarece datoria publică, aflată aproape de 59% din PIB la finalul lui 2025, putea urca spre 63%.

• Martie: Buget întârziat, petrol scump şi intervenţii de urgenţă în economie

Finalul primului trimestru al anului curent a concentrat primele tensiuni ale lui 2026: bugetul de stat a fost adoptat cu aproape trei luni întârziere, iar conflictul din Orientul Mijlociu a generat un şoc energetic care a lovit transporturile, agricultura, industria şi preţurile de consum. Parlamentul a votat legea bugetului în 20 martie, cu 319 voturi pentru, 104 împotrivă şi o abţinere, după cinci zile de dezbateri şi un blocaj în coaliţie provocat de disputa dintre PSD şi PNL privind sprijinul pentru persoanele vulnerabile. Compromisul a constat în transferarea unui miliard de lei de la Ministerul Justiţiei la Ministerul Muncii şi amânarea achitării unor drepturi salariale obţinute în instanţă de magistraţi. AUR a contestat legile bugetare, dar Curtea Constituţională a respins obiecţiile în 26 martie, iar bugetul de stat a intrat în vigoare în 27 martie.

Bugetul pe 2026 a fost construit pe o creştere economică de 1%, un PIB nominal de 2.045,2 miliarde lei şi o inflaţie medie anuală de 6,5%. Veniturile au fost estimate la 736,5 miliarde lei, iar cheltuielile la 864,3 miliarde lei, rezultând un deficit proiectat de 127,7 miliarde lei, echivalentul a 6,2% din PIB. Investiţiile, estimate la aproximativ 164 miliarde lei, cu 25,8 miliarde lei peste nivelul din 2025, au devenit centrul politicii economice. Construcţia bugetară a încercat să menţină investiţiile peste 8% din PIB, dar a legat reuşita acestui obiectiv de absorbţia fondurilor europene şi de capacitatea administraţiei de a finaliza proiectele la timp.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, declanşat la finalul lunii februarie, a împins petrolul Brent spre 117 dolari pe baril şi petrolul WTI peste 100 dolari, în contextul blocării efective a Strâmtorii Ormuz şi al perturbării unei cincimi din aprovizionarea mondială cu petrol şi gaze naturale lichefiate. Guvernul a declarat stare de criză pe piaţa ţiţeiului, benzinei şi motorinei pentru perioada 1 aprilie-30 iunie, cu posibilitatea prelungirii. Pentru consumatorii casnici, preţul gazelor naturale a rămas plafonat până la 31 martie 2027, iar producătorii interni au fost obligaţi să vândă gazele destinate populaţiei şi producătorilor de energie termică la 110 lei/MWh. Executivul a prelungit până la finalul anului schema de compensare parţială a accizei la motorină pentru transportatori, cu un buget de peste 650 milioane lei şi peste 6.200 de operatori eligibili. Compensaţia a fost stabilită la 65 bani pe litru pentru achiziţiile din primul trimestru şi la 85 bani pe litru pentru perioada aprilie-decembrie. Fermierii au primit un buget de 620 milioane lei pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, diferenţa rambursată pentru anul 2026 fiind de 2,697 lei pe litru. Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost prelungită până la 30 iunie.

Şocul energetic s-a reflectat în rata anuală a inflaţiei, care a urcat de la 9,31% în februarie la 9,87% în martie. Moody's a menţinut perspectiva negativă asociată profilului de credit al României, apreciind că măsurile fiscale pot reduce deficitul cu aproape două puncte procentuale în 2026, dar avertizând că rezultatul depinde de continuarea ajustării.

• Aprilie: Intervenţia statului şi lista companiilor publice rup coaliţia

Începutul celui de-al doilea trimestru al lui 2026 a marcat trecerea de la consolidarea fiscală prudentă la intervenţia directă a statului în economie. Cotaţiile ridicate ale petrolului se transmiteau în preţul carburanţilor, în transporturi, agricultură şi alimente, iar Guvernul a încercat să împartă costul crizei între buget, companiile petroliere şi consumatori. Acciza la motorina standard a fost redusă temporar cu 30 de bani pe litru, cu un impact bugetar estimat la aproximativ 610 milioane lei. Pentru a recupera o parte din pierdere, Executivul a introdus o contribuţie de solidaritate pentru operatorii care extrag şi comercializează ţiţei sau produse energetice obţinute din petrol extras în România. Contribuţia, aplicabilă atunci când cotaţia Brent depăşeşte 70 dolari pe baril, variază între 1,5% şi 9,9%, iar veniturile estimate se situează între 70 şi 650 milioane lei, în funcţie de evoluţia pieţei. Comercianţii de carburanţi au primit dreptul la cel mult o singură majorare de preţ pe zi, până la ora 12:00, o limitare justificată prin nevoia de a tempera volatilitatea de la pompă.

Guvernul a intervenit şi în piaţa racordărilor la reţelele electrice, unde fuseseră emise avize pentru aproximativ 80.000 MW, de aproape nouă ori peste consumul zilnic al economiei, de circa 9.000 MW, deşi mai puţin de 10% dintre proiectele avizate ajunseseră în implementare. Pentru descurajarea rezervărilor speculative de capacitate, autorităţile au propus garanţii de 30 euro pentru fiecare kW instalat sau o formulă mixtă alcătuită din 50% din tariful de racordare şi 20 euro/kW, cu pierderea integrală a garanţiei pentru proiectele abandonate.

S&P Global Ratings a reconfirmat, în 3 aprilie, calificativele BBB-/A-3, menţinând România în categoria recomandată investiţiilor, dar cu perspectivă negativă. Agenţia estima un deficit de 6,5% din PIB în 2026 şi o creştere economică de numai 0,25%.

Echilibrul politic a fost distrus de disputa privind companiile de stat. În 16 aprilie, Guvernul a aprobat raportul comitetului interministerial condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, prin care 22 de societăţi publice urmau să fie analizate în vederea listării, restructurării, fuziunii sau ieşirii din portofoliul statului. Lista includea ELCEN, Oil Terminal, CFR SA, MINVEST, REMIN, Avioane Craiova, ROMAERO, CNCIR, CFR Călători, Metrorex, TAROM, CFR Marfă şi alte societăţi feroviare. Executivul a susţinut că listarea la Bursa de Valori Bucureşti ar aduce capital, investiţii şi guvernanţă corporativă, în timp ce PSD, opoziţia şi sindicatele au acuzat pregătirea privatizării accelerate a activelor strategice. Miniştrii PSD s-au retras din Guvern în 23 aprilie, iar în 28 aprilie PSD şi partidele de opoziţie au depus moţiunea de cenzură care avea să încheie mandatul Cabinetului Bolojan.

• Mai: Guvernul Bolojan este demis, inflaţia urcă, deficitul continuă să scadă

Luna mai a început cu adoptarea, în data de 5, a moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Moţiunea a întrunit 281 de voturi pentru şi patru împotrivă, trei voturi fiind anulate. Executivul a rămas interimar, cu atribuţii limitate, exact în perioada în care România trebuia să accelereze reformele din PNRR, să pună în aplicare bugetul adoptat cu întârziere şi să convingă agenţiile de rating că reducerea deficitului poate continua în absenţa unei majorităţi funcţionale.

Piaţa valutară a reacţionat imediat. Euro s-a apropiat de 5,3 lei în primele zile de după demiterea Guvernului, apoi cursul interbancar s-a stabilizat în jurul nivelului de 5,2 lei. Deprecierea a transformat criza politică într-un cost financiar suplimentar pentru stat, companii şi populaţie, cu atât mai mult cu cât peste jumătate din datoria publică este denominată în valută.

În aceste condiţii, S&P a realizat în 16 mai o evaluare neprogramată şi a reconfirmat ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Agenţia estima un deficit de 6,25% din PIB pentru 2026, stagnare economică în anul curent şi o posibilă revenire la o creştere de 2,5% în 2027. Fitch Ratings a avertizat, două zile mai târziu, că administraţia interimară poate continua executarea bugetului, însă incertitudinea politică reduce vizibilitatea politicii fiscale pentru 2027 şi 2028 şi pune în pericol absorbţia fondurilor europene. În acelaşi timp, inflaţia anuală a ajuns la 10,85%, iar BNR a menţinut dobânda-cheie la 6,50%.

În paralel, PNRR a intrat în etapa critică. Peste 11.000 de proiecte finanţate prin PNRR şi alte programe europene se aflau în diferite stadii de execuţie, iar o parte dintre cele 45 de jaloane şi ţinte analizate nu erau îndeplinite. Guvernul interimar putea administra investiţiile în curs, dar nu dispunea de forţa politică necesară pentru reformele restante, astfel încât fiecare zi de criză guvernamentală s-a transformat într-un risc direct de pierdere a banilor europeni.

La finalul lunii mai, Guvernul interimar a semnat toate contractele de finanţare pentru proiectele realizate prin mecanismul SAFE, a căror valoare se ridică la 16,68 miliarde euro, a doua alocare ca mărime din Uniunea Europeană, după Polonia. Ministerul Apărării estima în acel moment că aproape 60% din valoarea programului ar putea fi rulată prin industria naţională.

• Iunie: Consolidarea bugetară, umbrită de recesiune şi blocaj instituţional

Finalul primului semestru al anului 2026 a transformat criza politică într-un blocaj instituţional prelungit. Preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat în 4 iunie pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcţia de prim-ministru, dar acesta şi-a depus mandatul după zece zile, neputând obţine sprijinul necesar. În aceeaşi zi, şeful statului l-a nominalizat pe liberalul Adrian Veştea, propunere care a provocat tensiuni în PNL şi a fost respinsă de USR. Cabinetul Veştea a primit, în 22 iunie, numai 189 dintre cele 233 de voturi necesare învestirii, după ce parlamentarii AUR au părăsit sala. Parlamentul a intrat în vacanţă fără să fi instalat un nou Executiv, iar Guvernul interimar Bolojan a rămas să administreze afacerile curente.

Execuţia definitivă a primului semestru a confirmat corecţia fiscală. Deficitul bugetului general consolidat a fost de 41,03 miliarde lei, respectiv 2% din PIB, cu aproape 28,8 miliarde lei sub nivelul din primele şase luni ale anului 2025. Veniturile au ajuns la 342,52 miliarde lei, iar cheltuielile la 383,55 miliarde lei. Încasările nete din TVA au crescut cu 25,1%, la 74,14 miliarde lei, contribuţiile de asigurări au însumat 110,86 miliarde lei, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au urcat cu 20,8%, la 30,29 miliarde lei. Pe partea de cheltuieli, factura dobânzilor a ajuns la 29,37 miliarde lei, cu 4,14 miliarde lei mai mult decât în primul semestru din 2025, în timp ce cheltuielile de personal s-au redus la 82,11 miliarde lei. Investiţiile publice au crescut cu 9,52 miliarde lei, la 59,96 miliarde lei, iar plăţile pentru proiectele finanţate din fondurile aferente cadrului financiar 2021-2027, din PNRR şi din componenta de împrumut a PNRR au fost cu 15,32 miliarde lei, respectiv cu 56,32%, peste nivelul din perioada similară a anului precedent. Corecţia deficitului nu a fost obţinută prin oprirea investiţiilor, ci prin limitarea unor cheltuieli curente, majorarea veniturilor fiscale şi folosirea mai intensă a fondurilor europene.

Această performanţă bugetară a fost însă umbrită de deteriorarea economiei reale. Indicatorul de încredere economică al Comisiei Europene pentru ţara noastră a coborât în iunie la 83,5 puncte, de la 90,8 puncte în mai, cea mai severă deteriorare lunară de după declanşarea pandemiei. Faţă de iunie 2025, s-a înregistrat o scădere de 14,3 puncte, cea mai mare din Uniunea Europeană. Încrederea consumatorilor a ajuns la minus 34,6 puncte, minimul ultimilor 15 ani, iar indicatorul serviciilor a coborât la minus 23,8 puncte. Rata şomajului a urcat în mai la 6,4%, echivalentul a aproximativ 522.100 de persoane fără loc de muncă, iar Erste Group Research constata că economia noastră se afla în teritoriu de recesiune tehnică pentru a paisprezecea lună consecutiv.

Moody's a avertizat în 26 iunie că lipsa unei majorităţi parlamentare şi prelungirea crizei guvernamentale ameninţă consolidarea fiscală şi reformele. Agenţia estima că dobânzile ar putea consuma 9,2% din veniturile bugetare în 2026 şi 9,6% în 2027. Avertismentul a venit când euro depăşise 5,24 lei pe piaţa interbancară, iar cursul oficial BNR stabilise un nou record, de 5,2180 lei. Leul devenise cea mai slabă monedă din regiune, iar randamentele titlurilor de stat româneşti rămâneau cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Sistemul bancar a primit, la rândul său, un şoc. În 7 iunie, Consiliul Concurenţei a anunţat amenzi totale de 3,73 miliarde lei, aproximativ 710 milioane euro, aplicate celor zece bănci participante la mecanismul de stabilire a ROBOR, pentru presupuse schimburi de informaţii confidenţiale şi strategice care ar fi afectat independenţa cotaţiilor. Băncile au respins acuzaţiile şi au anunţat contestarea sancţiunilor, iar BNR a avertizat că decizia nu trebuie interpretată drept invalidare a indicelui ROBOR sau dovadă că dobânzile din perioada 2021-2023 au fost stabilite artificial.

În aceeaşi lună, Comisia Europeană a aprobat a patra cerere de plată a României din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde euro, iar rata de implementare a programului a ajuns la aproximativ 70%. Statul a atras 21,7 miliarde lei de la populaţie prin programele Tezaur şi Fidelis în primul semestru şi a continuat pregătirea proiectelor de 16,68 miliarde euro finanţate prin SAFE.

Ţara noastră a încheiat, astfel, prima jumătate a anului 2026 cu un deficit aproape înjumătăţit faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu investiţii mai mari şi colectare fiscală accelerată, dar şi cu o economie în recesiune, inflaţie de două cifre, o monedă slăbită, dobânzi apăsătoare şi un Guvern interimar. Consolidarea fiscală a fost reală, dar primul semestru al Iui 2026 a demonstrat că echilibrul bugetar nu poate deveni stabilitate economică atât timp cât criza politică blochează decizia, iar populaţia şi companiile plătesc simultan costul taxelor, al inflaţiei şi al finanţării scumpe.