Abonament gratuit

BCE, stindard al neputinţei europene

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie /


Călin Rechea

Într-o caricatură de pe site-ul companiei de consultanţă financiară Hedgeye apare un urs, cu masca pusă corespunzător, şi un taur, cu masca pusă peste ochi. În faţa privirii nedumerite a ursului, taurul îi răspunde "mă distanţez social de realitate".

Distanţarea de realitate a Băncii Centrale Europene a început cu mult înainte de declanşarea pandemiei de coronavirus. Acum se pregăteşte doar intrarea în etapa finală.

Un articol recent din Financial Times, în care este abordată "dilema deflaţiei" din faţa preşedintelui BCE, susţine că aşteptările pieţei arată o nouă "extindere" a programului PEPP (Pandemic emergency purchase programme), cu încă 500 de miliarde de euro, la ultima şedinţă de politică monetară din acest an. Aceasta este programată în 10 decembrie 2020.

Valoarea actuală a programului PEPP este de 1,35 trilioane de euro, însă achiziţiile totale de obligaţiuni guvernamentale până în prezent au ajuns doar la 616,8 miliarde de euro, conform ultimelor date de la BCE.

Ce ar oferi în plus 500 de miliarde de euro? Nimic. Doar impresia că BCE face încă ceva pe lângă totul anunţat până acum, dar care s-a dovedit insuficient.

Deocamdată aceasta pare a fi şi opinia conducerii BCE, care a anunţat menţinerea PEPP la 1,35 trilioane de euro după şedinţa de politică monetară de ieri, în condiţiile în care nu s-au modificat nici dobânzile de politică monetară.

"Consiliul guvernatorilor va evalua cu atenţie informaţiile viitoare, inclusiv dinamica pandemiei, iar pe baza acestora vor fi recalibrate instrumentele de politică monetară, astfel încât să fie asigurate condiţii favorabile de finanţare pentru susţinerea redresării economice pe traiectoria estimată a inflaţiei", se mai arată în comunicatul de presă.

Declaraţia a fost interpretată de Bloomberg ca un "semnal puternic" privind creşterea limitei de achiziţie a obligaţiunilor guvernamentale din cadrul PEPP la următoarea şedinţă de politică monetară.

În cadrul conferinţei de presă, preşedintele BCE, Christine Lagarde, a subliniat, de mai multe ori, că nu va fi utilizat un singur instrument de politică monetară şi a afirmat că "sunt puţine dubii în ceea ce priveşte o acţiune a BCE în decembrie". Preşedintele Lagarde a mai afirmat că ritmul achiziţiilor din cadrul PEPP poate fi accelerat dacă este nevoie, pe fondul evaluării condiţiilor economice din noiembrie drept "foarte negative".

Condiţiile favorabile de finanţare vor fi asigurate şi prin operaţiunile de refinanţare ale BCE, în special TLTRO III (Targeted longer-term refinancing operations), care ar trebui să susţină creditarea bancară a firmelor şi gospodăriilor.

Din păcate, injecţiile de lichiditate în sistemul bancar se transformă aproape instantaneu în lichiditate excedentară, în condiţiile în care se observă un declin al cererii şi ofertei de credite.

Informaţia este oferită chiar de ultimul sondaj trimestrial privind creditarea companiilor şi populaţiei din zona euro, unde se arată că "au fost restricţionate criteriile de creditare, atât pentru firme cât şi pentru gospodării, ca urmare a îngrijorărilor legate de amplificarea riscului de credit pe fondul extinderii pandemiei".

Reducerea ofertei de credite are loc pe fondul unei reduceri a cererii, în condiţiile scăderii cererii de lichiditate. Adică este inutilă atât apăsarea acceleraţiei pentru tiparniţă, cât şi "scufundarea" suplimentară a dobânzilor în teritoriul negativ.

"Problema este că al patrulea trimestru se arată a fi un dezastru", a declarat Lucrezia Reichlin, profesor de economie la London School of Economics şi fost director de cercetare la BCE, pentru FT. Doamna Reichlin a subliniat că "trebuie să evităm greşelile Japoniei, iar aceasta înseamnă să facem mai mult din punct de vedere fiscal şi monetar în mod concertat".

Din nefericire, această "concertare" a eforturilor fiscale şi monetare este îndreptată către revenirea la un status-quo din perioada premergătoare pandemiei, care era marcat tot de dezechilibre majore şi probleme structurale acoperite prin injecţiile de lichiditate ale BCE.

Acum în presa financiară internaţională a început să fie subliniat fenomenul ruperii mecanismului transmisiei dintre creşterea masei monetare şi inflaţie.

Datele de la BCE şi Eurostat arată o divergenţă tot mai mare între dinamica anuală a masei monetare M3 din zona euro şi dinamica anuală a indicelui armonizat al preţurilor de consum (vezi graficul 1).

Creşterea accelerată a masei monetare a avut loc pe fondul dinamicii explozive a bilanţului BCE. Activele totale ale băncii au crescut cu 44,5% în acest an, până la 6,78 de trilioane de euro (vezi graficul 2), în condiţiile în care portofoliul de "titluri deţinute în scopuri de politică monetară" a crescut cu 33,3%, până la 3,52 de trilioane.

Deoarece se estimează că rata inflaţiei din zona euro a rămas în teritoriu negativ şi în luna octombrie 2020, articolul din FT subliniază că "deflaţia într-o perioadă aşa de îndelungată este nesănătoasă pentru economie, pentru că descurajează cheltuielile de consum şi investiţiile, dacă se consideră că preţurile vor fi mai mici în viitor, în timp ce va creşte povara datoriilor în termeni reali".

Dar este deflaţia o ameninţare reală pentru zona euro? Christine Lagarde a declarat în conferinţa de presă că "nu există niciun risc de deflaţie pentru zona euro".

Opiniile exprimate pe marginea articolului din Financial Times au fost mult mai vehemente. "Preţurile locuinţelor şi chiriile au ajuns la un nivel ridicol, iar ei vorbesc despre deflaţie?", a întrebat revoltat un cititor FT.

În cele aproape 100 de comentarii sunt amintite şi alte creşteri de preţuri, în special pentru categoriile de bunuri şi servicii de necesitate imediată, iar concluzia este unanimă: datele oficiale referitoare la inflaţie şi şomaj au devenit statistici fără niciun sens şi fără nicio credibilitate.

O astfel de concluzie nu ar trebui să-i surprindă pe bancherii centrali, deoarece reprezintă doar confirmarea "Legii lui Goodhart", numită după economistul britanic Charles Goodhart, conform căreia "atunci când un indicator economic devine ţintă, încetează să mai fie un bun indicator".

Dar BCE, la fel ca alte bănci centrale, trebuie să ignore această lege pe fondul lipsei alternativelor şi să continue promovarea cu tărie a ştirilor false, conform cărora problemele economiei reale pot fi "vindecate" cu ajutorul "soluţiilor" monetare.

Parcă niciodată stindardul neputinţei europene nu a fost ridicat pe un catarg mai înalt.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. "datele oficiale referitoare la inflaţie şi şomaj au devenit statistici fără niciun sens şi fără nicio credibilitate"

    Intrăm.intr -o epoca de creșteri de prețuri fără inflație oficială. Indicatorii macro vor fi manipulați politic în "noua normalitate" astfel încât ei să corespundă cel mai bine aspirațiilor regimului globalist. Se va guverna prin minciună, lucru care deja se întâmplă.

    De ce nu provoacă emisiunea de masa monetara fără acoperire inflație? E simplu - grosul banilor ajung la bănci, guverne, corporații nu la oameni, zonă în care sărăcia se menține constantă. 

    1. foarte corect, dar nu populatia bugetara care au venituri inalte si a pensionarilor cu pensii speciale care se lafaie de la virste tinere ca si pensionari.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
ADAMA
elco

Curs valutar BNR

25 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8730
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0969
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4927
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4563
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.3938

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Topul firmelor din Bucuresti 2020
Legal Accelerators
Forumul padurilor

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie