menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a celei aferente facilităţii de depozit la 5,50%, păstrând totodată nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit minutei şedinţei de politică monetară din 10 august 2026, publicată pe site-ul oficial al BNR.
În analiza evoluţiei recente a preţurilor, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a coborât în iunie 2026 la 10,42%, de la 10,85% în mai, rămânând însă peste nivelul din martie (9,87%), din cauza scumpirii energiei, combustibililor şi a tarifelor administrate (pe fondul ascensiunii cotaţiei petrolului şi majorării chiriilor pentru locuinţele de stat), în timp ce inflaţia de bază CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul descendent, urcând la 8,3% în iunie de la 8,2% în martie, pe fondul scumpirii serviciilor şi al mărfurilor non-alimentare, conform documentului oficial al băncii centrale.
Influenţele ascendente asupra inflaţiei de bază au decurs din efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, creşterea cursului de schimb leu/euro, dinamica preţurilor importurilor şi nivelul ridicat al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, în timp ce puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să slăbească pe fondul încetinirii ritmului veniturilor şi al plasării inflaţiei pe un palier de două cifre, indică minuta publicată de BNR.
În ceea ce priveşte activitatea economică, datele statistice au reconfirmat stagnarea din primul trimestru al anului 2026 (după o contracţie de 1,9% în trimestrul IV 2025) şi o scădere de 1,2% în termeni anuali determinată de aportul negativ al stocurilor şi de contracţia consumului privat, perspectivele pentru trimestrele II şi III indicând o redresare mai modestă, susţinută parţial de formarea brută de capital fix, arată sursa menţionată.
Pe piaţa muncii, rata şomajului BIM a consemnat o uşoară scădere de la media de 6,4% atinsă anterior, însă dinamica salariului brut nominal din sectorul privat a continuat să încetinească, în timp ce costul unitar cu forţa de muncă din industrie a înregistrat un salt în luna mai; incertitudinile rămân ridicate ca urmare a majorării salariului minim brut de la 1 iulie 2026 şi a deficitului structural de personal din anumite domenii, menţionează documentul BNR.
Referitor la condiţiile financiare, randamentele titlurilor de stat pe termen mediu şi lung s-au înscris pe o traiectorie lent crescătoare pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, cursul leu/euro menţinându-se pe palierul mai ridicat atins la finele lunii mai, iar dinamica creditului acordat sectorului privat a accelerat la 8,4% în iunie (de la 7,7% în mai), impulsionată de revenirea creditării în lei către companii şi de avansul alert al împrumuturilor în valută, precizează banca centrală.
Conform noilor proiecţii macroeconomice, rata anuală a inflaţiei este prognozată să coboare la 6,1% în decembrie 2026 (faţă de 5,5% în scenariul precedent), la 3,4% în decembrie 2027 şi la 2,8% în iunie 2028, urmând să reintre în intervalul ţintei la finele anului 2027 (cu o întârziere de două trimestre faţă de estimările anterioare), în timp ce inflaţia de bază CORE2 ajustat va atinge 5,4% la finele lui 2026 şi 2,3% la mijlocul lui 2028, se arată în textul minutei.
Conducerea băncii centrale a subliniat persistenţa unor vulnerabilităţi majore legate de nivelul ridicat al deficitelor gemene (bugetar şi de cont curent), riscurile asociate crizei energetice şi tensiunilor comerciale globale, insistând asupra necesităţii stricte de respectare a Planului bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană şi a accelerării absorbţiei fondurilor europene din PNRR pentru reducerea primei de risc suveran şi menţinerea stabilităţii financiare, consemnează minuta oficială a BNR.















































Opinia Cititorului