BNR: Economia României în faţa unui nou ciclu de decelerare

Banca Naţională a României (BNR) atrage atenţia, în Raportul asupra inflaţiei din mai 2025, că economia românească dă semne clare de decelerare, în ciuda unor corecţii temporare ale dezechilibrelor externe. Evoluţia inflaţiei rămâne favorabilă, cu o traiectorie descendentă susţinută, însă riscurile din mediul internaţional, alături de incertitudinile fiscale interne, continuă să afecteze perspectivele macroeconomice.

Potrivit estimărilor BNR, dinamica PIB real a încetinit la 2,1% în 2024, iar prognoza pentru 2025 indică o creştere marginală, de 2,3%, într-un context dominat de scăderea cererii externe şi de consolidare fiscală. Cererea internă rămâne principalul motor al creşterii, însă este afectată de costuri ridicate de finanţare şi incertitudini electorale. Contribuţia exportului net rămâne negativă, în ciuda ajustării uşoare a deficitului de cont curent la 6,8% din PIB .

Inflaţia anuală IPC a coborât la 5,9% în aprilie 2025, în linie cu scenariul de bază al BNR. Reducerea provine în special din temperarea preţurilor alimentelor şi a energiei, precum şi din efecte de bază favorabile. Cu toate acestea, rata inflaţiei de bază (CORE2 ajustat) se menţine ridicată, la 6,4% în aprilie, reflectând persistenţa presiunilor din partea costurilor salariale şi a marjelor comerciale. BNR estimează revenirea inflaţiei în intervalul ţintit abia la finele lui 2026 .

Deşi ciclul de înăsprire a fost încheiat, BNR păstrează o atitudine prudentă, menţinând rata dobânzii-cheie la 7,00%. Transmiterea politicii monetare în economie este întârziată, în condiţiile în care creditarea se menţine slabă, iar lichiditatea din sistemul bancar rămâne echilibrată. Banca centrală semnalează că reduceri ale dobânzii ar putea fi luate în calcul doar în condiţiile unei dezinflaţii sustenabile şi a unui cadru fiscal coerent .

BNR evidenţiază o serie de riscuri semnificative în raportul său: incertitudinile privind traiectoria politicii fiscale, în special în context electoral şi al reformelor întârziate; instabilitatea geopolitică regională, cu posibile repercusiuni asupra preţurilor la energie şi materii prime; precum şi riscurile climatice, ce pot afecta atât preţurile la alimente, cât şi potenţialul de creştere pe termen mediu .

Scenariul de bază al BNR prevede o continuare a ajustării dezechilibrelor externe şi a inflaţiei în perioada următoare, însă într-un ritm lent şi fragil. Este necesară o coordonare strânsă între politicile macroeconomice, cu accent pe consolidare fiscală, investiţii eficiente şi menţinerea încrederii investitorilor în stabilitatea economică a României. În absenţa acestor corecţii, riscurile potenţiale s-ar putea acumula, punând presiuni asupra monedei naţionale şi asupra costurilor de finanţare ale statului .