English
În 1989, Bucureştiul avea peste 130 de baze sportive şi de agrement - ştranduri, terenuri, săli, baze nautice sau piste de atletism - construite pentru a încuraja mişcarea şi viaţa active, conform unui comunicat transmis redacţiei. Ce a mai rămas din această reţea? O echipă de cercetători a analizat 107 dintre ele, pornind de la planul cadastral din '89 şi completând cu investigaţii de teren, documente de arhivă, reglementări urbanistice şi interviuri. Rezultatul: primul inventar public al infrastructurii sportive de cartier din Capitală - o radiografie a decăderii, dar şi un apel lucid pentru salvarea a ceea ce poate fi recuperat.
Volumul "Inventarul bazelor sportive şi de agrement muncitoreşti din Bucureşti", lansat pe 17 aprilie 2025 la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", este semnat de antropologii Andrei Mihail şi Ileana Szasz şi de istoricul Răzvan Voinea. Lucrarea documentează 107 baze din toate sectoarele Capitalei: doar 46 mai sunt funcţionale sau parţial funcţionale, 38 sunt abandonate, iar restul au fost transformate în ansambluri imobiliare, parcări sau centre comerciale, potrivit comunicatului.
Evenimentul de lansare a inclus intervenţii ale autorilor şi ale invitaţilor din zona administraţiei şi urbanismului, precum conf. univ. dr. Bogdan Suditu, Preşedintele Comisiei Tehnice de Urbanism a PMB, Matei Damian, arhitectul-şef al PMB, George Tuţă, Primarul Sectorului 1.
"Inventarul bazelor sportive şi de agrement muncitoreşti din Bucureşti" va fi disponibil pentru descărcare din 18 aprilie pe stadiondecartier.cssportul.ro.
"Acest inventar nu este despre nostalgie. Este un document de lucru pentru cei care pot lua decizii şi o oglindă a felului în care neglijăm sănătatea, coeziunea şi spaţiul comun. Dacă nu îl folosim acum, nu va mai rămâne nimic de recuperat", a declarat istoricul Răzvan Voinea.
Inventarul oferă pentru prima dată o imagine completă şi actualizată asupra infrastructurii sportive de cartier din Bucureşti. Conţine fişe detaliate pentru cele 107 baze - cu informaţii despre localizare, regim de proprietate, stare fizică, reglementări urbanistice - completate de hărţi comparative, fotografii de arhivă şi din prezent, exemple de reutilizare funcţională şi informaţii esenţiale pentru fundamentarea unor politici publice coerente.
Adresat în primul rând autorităţilor locale - primării de sector, Primăria Capitalei, direcţii de urbanism şi sport -, dar şi parlamentarilor, planificatorilor urbani, arhitecţilor, cercetătorilor şi comunităţilor locale, acest inventar poate sta la baza unor politici publice privind sportul de masă şi utilizarea terenurilor urbane. Totodată, poate stimula iniţiative civice de recuperare a bazelor sportive pentru cartiere. Este un instrument practic, bazat pe date verificabile şi accesibile, menit să sprijine luarea deciziilor informate în domeniul infrastructurii sportive, se precizează în comunicat.
Lucrarea va fi înmânată instituţiilor-cheie din administraţia locală şi centrală, însoţită de o petiţie semnată de peste 2.000 de bucureşteni care cer ca aceste spaţii să rămână în serviciul comunităţii. Este un demers civic şi profesionist, care invită la acţiune şi responsabilitate.
Cercetarea scoate la iveală contrastul dramatic dintre decădere şi rezistenţă. Baze precum Metalul Bucureşti - cândva una dintre cele mai mari din Capitală - sau Girueta, URBIS şi Ştrandul Tineretului sunt complet abandonate sau desfiinţate parţial. În paralel, amenajări ca Cireşarii sau Temerarii, continuă să funcţioneze şi să deservească sportul de masă, în ciuda subfinanţării şi a lipsei de sprijin coerent. Alte baze, precum Aversa sau Tracţiunea, sunt încă folosite de comunităţi locale, dar vulnerabile în lipsa unei strategii clare de protecţie.
Printre cazurile critice, în care există deja documentaţii pentru conversia în proiecte imobiliare, se numără FRB (Filatura Română de Bumbac), Girueta, Tei-Toboc şi baza Pasteur. În toate aceste situaţii, legislaţia este ambiguă, iar autorităţile absente.
Printre exemplele pozitive se numără: Constructorul Feroviar - jumătatea sudică a bazei sportive a fost preluată de Clubul Rapid, care a transformat-o într-un centru modern de pregătire a copiilor şi juniorilor; Metaloglobus - baza echipei de Liga a II-a, unde se antrenează şi juniori; Electromagnetica - activă în Ferentari, cu terenuri închiriate constant; Voinţa - reabilitată şi folosită pentru fotbal şi tenis; sau Complexul Studenţesc Tei - deschis pentru zeci de mii de tineri anual.
Volumul este rezultatul unei cercetări de peste 5 ani, desfăşurată prin teren, arhive, interviuri, studii de caz şi analiză istorică. Este transmis instituţiilor relevante împreună cu semnăturile a peste 2.000 de bucureşteni, ca sprijin pentru decidenţii care doresc să protejeze şi reactiveze infrastructura sportivă a oraşului.
Demersul nu este despre trecut, ci despre prezent şi viitor. Într-un oraş cu peste 2 milioane de locuitori, accesul la sport devine o problemă de sănătate publică. Potrivit sondajului Eurobarometru publicat de Comisia Europeană în 2022, 62% dintre români nu practică nicio formă de sport, invocând lipsa infrastructurii ca principal obstacol. Această realitate a fost recent semnalată şi de înotătorul David Popovici, care atrăgea atenţia asupra subfinanţării şi degradării constante a infrastructurii sportive din România. Inventarul confirmă, prin documentare riguroasă, această criză ignorată, se mai menţionează în comunicat.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
