Abonament gratuit

Ce bine că scade inflaţia, ce păcat că preţurile cresc

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Ce bine că scade inflaţia, ce păcat că preţurile cresc
Călin Rechea

Preţurile scad pentru ceea ce nu cumpărăm şi cresc pentru ceea ce cumpărăm", a scris economistul american Robert Wenzel după publicarea datelor oficiale privind inflaţia din Statele Unite.

Afirmaţia arată că titlul articolului nu reprezintă un paradox, ci o stare de lucruri care va deveni tot mai evidentă în lunile următoare, chiar dacă autorităţile guvernamentale şi băncile centrale vor căuta cu febrilitate explicaţii "adecvate" şi ţapi ispăşitori, cel mai adesea "înfieraţi" cu titlul de "speculant".

Ultimele date de la BLS (Bureau of Labor Statistics) arată că indicele preţurilor de consum din SUA şi-a temperat puternic creşterea anuală în aprilie 2020, până la 0,3%, de la 1,5% în luna precedentă.

Preţurile alimentelor au avut o dinamică "uşor" diferită. Pe fondul celei mai mari creşteri lunare din februarie 1974, creşterea anuală s-a accelerat până la 4,1%, de la 1,1% în luna anterioară. O contribuţie majoră la temperarea inflaţiei din SUA a avut preţul benzinei, care a scăzut cu o rată lunară de 20,6% şi o rată anuală de 32%.

O divergenţă similară între dinamica anuală a indicelui preţurilor de consum şi sub-indicele preţurilor alimentelor se observă atât în Europa de Vest cât şi în Europa de Est (vezi graficele).

Preţurile din Germania şi-au temperat creşterea anuală până la 0,9% în aprilie 2020, de la 1,4% în luna precedentă, în condiţiile în care preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 4,8%, de la 3,7%.

După cum se observă, divergenţa dintre rata inflaţiei şi dinamica preţurilor alimentelor apare şi la vecini. Preţurile alimentelor din Ungaria au crescut cu o rată anuală de 8,7%, în condiţiile în care indicele general al preţurilor şi-a temperat creşterea până la 2,4%, în timp ce preţurile alimentelor din Cehia şi-au accelerat creşterea anuală până la 7,8% în aprilie 2020, de la 6,4% în luna anterioară, pe fondul temperării ratei inflaţiei până la 3,2%, de la 3,4%.

La noi, preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 5,7%, de la 5,1%, pe fondul unei temperări a ratei inflaţiei până la 2,7%, de la 3,1%.

Wall Street Journal a scris recent că "pandemia de coronavirus a declanşat o criză alimentară la nivel global", în ciuda unor recolte bogate, dar care sunt lăsate să putrezească pe câmp. Printre explicaţiile oferite se află "o cascadă de măsuri protecţioniste, dislocări ale transportului şi oprirea activităţii procesatorilor", iar situaţia este pe cale să devină dramatică mai ales în ţările în curs de dezvoltare.

Acum economiştii, analiştii financiară sau reputaţi investitori dezbat problema extinderii acestui fenomen al creşterii preţurilor şi dincolo de nivelul produselor alimentare.

O creştere masivă a inflaţiei este aşteptată de reputatul investitor Paul Tudor Jones, în condiţiile în care "asistăm la Marea Inflaţie Monetară - o expansiune fără precedent a tuturor formelor de bani, cum nu a mai văzut niciodată lumea dezvoltată".

Declaraţia a apărut în cadrul unei analize de la Bloomberg, unde se precizează că "cel mai pesimist scenariu pentru pieţe este o stagflaţie masivă în 2021, pe fondul unei creşteri a preţurilor fără o creştere a salariilor". Stagflaţia este un fenomen caracterizat prin creşterea preţurilor, pe fondul stagnării sau contracţiei economiei reale.

Creşterea puternică a inflaţiei este prognozată şi de profesorul Charles Goodhart într-un articol recent, "Future imperfect after coronavirus", publicat pe site-ul VoxEU.

După cum scrie fostul membru al Comitetului de Politică Monetară al Băncii Angliei, şocul masiv asupra ofertei de bunuri şi servicii, determinat de "închiderea" economiilor, peste care se suprapun programele masive de stimulare fiscală şi monetară, va conduce la "o accelerare a inflaţiei care nu va putea fi temperată până când gradul de îndatorare nu va fi adus la un nivel viabil".

Profesorul Goodhart mai scrie că acum traiectoria inflaţiei va fi diferită de aceea care a urmat Marii Crize Financiare Globale. Atunci au apărut numeroase avertismente legate de creşterea accelerată a preţurilor ca urmare a lansării programelor de relaxare cantitativă, însă inflaţia nu s-a materializat ca urmare a forţelor deflaţioniste mult mai puternice.

De ce va fi altfel acum? Pentru că programele de relaxare cantitativă de atunci au condus la injectarea lichidităţii în sistemul bancar, iar lichiditatea a rămas acolo sub forma rezervelor excedentare, în timp ce injecţiile de lichiditate din prezent afectează direct agregatele monetare.

Al doilea factor îl reprezintă viteza redresării până la nivelul anterior declanşării epidemiei. "Cu cât viteza va fi mai mare, cu atât va fi mai evident caracterul prociclic al injecţiilor monetare", mai scrie profesorul Goodhart.

În al treilea rând, "rolul Chinei în economia globală s-a schimbat, de la acela de exportator al deflaţiei la un rol neutru, care se va transforma în exportator al inflaţiei".

Toate aceste elemente conduc la concluzia că autorităţile, atât cel fiscale cât şi cel monetare, vor tolera creşterea accelerată a preţurilor şi existenţa dobânzilor reale negative din economie pentru o perioadă îndelungată, deoarece numai astfel se poate reduce povara datoriilor, prin "diluarea" excesivă a banilor.

În tabăra inflaţioniştilor se află şi Stephen Roach, profesor la Yale University şi fost preşedinte la Morgan Stanley Asia, care a scris recent în FT că "o revenire la stagflaţia caracteristică anilor "70 poate fi declanşată de ruperea unui singur lanţ de distribuţie"

Pe de altă parte, Gavyn Davies, preşedinte la Fulcrum Asset Management, fost economist-şef la Goldman Sachs şi fost consilier economic al guvernului britanic, susţine că rata inflaţiei se va menţine la un nivel scăzut pe fondul cererii foarte slabe din economie, după cum scrie Financial Times.

"Există o serie de forţe care duc la creşterea inflaţiei şi o serie de forţe care o temperează", a declarat recent Philip Lane, economist-şef la BCE, conform unui articol Bloomberg unde se discută opţiunea "recalibrării" indicelui preţurilor, deoarece "o distorsionare sistematică a indicelui va conduce la o politică monetară eronată".

În opinia lui Lane, "inflaţia poate creşte în viitor dacă lanţurile de aprovizionare dislocate nu pot face faţă unei creşteri a cererii".

Pentru o imagine mai clară asupra preţurilor de consum trebuie să mai aşteptăm deocamdată, în condiţiile în care numeroase bunuri sau servicii din coşul de consum au dispărut de pe piaţă, iar estimările oficiale prezentate, în special la nivelul indicelui agregat, prezintă un grad foarte mare de incertitudine.

Abia după reluarea, chiar şi parţială, a activităţii economice vor începe să apară surprizele.

Creşterea accelerată şi persistentă a inflaţiei nu ar trebui să intre în această categorie, deoarece a rămas singura "soluţie" pentru reducerea poverii datoriilor şi "respectarea" promisiunilor privind pensiile şi salariile din sectorul public.

Iar soluţia va fi utilizată până la capăt, adică până la pierderea completă a încrederii în monedele "diluate" prin tipărire.

"Accelerarea inflaţiei nu va putea fi temperată până când gradul de îndatorare

nu va fi adus la un nivel viabil".

CHARLES GOODHART,

profesor emerit la

London School of Economics

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Aceasta criza a fost provocata de lacomia escrocilor de capitalisti imperialisti care au facut ce au vrut ei cu sistemul financiar global, tocmai ca sa se poata inscauna ca salvatori ai planetei. Planuirile lor au fost deconspirate, numa tampitii nu mai cred ca o criza de asemenea proportii, cu oameni care se calca in picioare pentru o ciorba calda, e posibila in 2020.

    E facatura masonica a escrocilor care conduc finantza mondiala si care vor sa aduca lumea la sapa de lemn tocmai pentru a avea un motiv de inscaunare pentru trimisul lu Satan la conducerea Guvernului Mondial.  

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Domnule Călin Rechea va respect si admir articolele, urmares in paralel si eu economia globala ca investitor si afacerist in Romania.

    Ma bucur sa gasesc oameni ce reusesc sa transpuna subiectele in mai multe contexte si continuturi, in mai multe relatii de cauzalitate. 

    Va doresc la cat mai multe postari. 

    Aprecieri maxime pentru economistii ce nu sunt din tinichele, pentru Romania este foarte greu sa gasesti oameni impariali atat ideologici cat si in structuri de angrenaje economice. 

    Care sa puna relatiile in cat mai multe balante economice. 

    Eu ca investitor si afacerist nu am avut parte pe piata interna de informatii complete, ci doar partiale; restul a trebuit sa o culeg din piata externa pana am pus itele cap la cap in legatura cu globalizarea si valutele circulate. 

    Cu deosebita consideratie,

    si respect la cat mai auzita vocea dumneavoastra. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS