Cele mai mari bugete militare ale lumii au depăşit pentru prima dată, împreună, 2 trilioane de dolari

Primele 15 ţări cu cele mai mari bugete destinate cheltuielilor militare au alocat apărării, împreună, mai bine de 2 trilioane de dolari în 2025, sumă care nu a mai fost atinsă în istorie. Cheltuielile totale pentru apărare la nivel global au atins, de asemenea, un record de 2,6 trilioane de dolari, semnalând o schimbare majoră în priorităţile geopolitice, confom unei analize visualcapitalist.com.

Sursa citată prezintă, folosind datele Institutului Internaţional pentru Studii Strategice, clasamentul celor 15 ţări care au determinat această creştere majoră a cheltuielilor militare.

În timp ce SUA încă operează la o scară complet diferită de restul lumii, cea mai mare schimbare are loc în Europa, unde ţările nu doar îşi menţin capacitatea militară, ci o extind semnificativ.

• Cursa înarmărilor - cheltuieli pe ţări

Bugetul de apărare al SUA a ajuns la 921 de miliarde de dolari în 2025, fiind mai mare decât cheltuielile militare combinate ale Chinei (251,3 miliarde de dolari), Rusiei (186,2 miliarde de dolari), Germaniei (107,3 miliarde de dolari), Regatului Unit (94,3 miliarde de dolari), Indiei (78,3 miliarde de dolari), Arabiei Saudite (72,5 miliarde de dolari), Franţei (70 de miliarde de dolari) şi Japoniei (58,9 miliarde de dolari).

Privind în perspectivă, Donald Trump a propus creşterea cheltuielilor pentru apărare la 1,5 trilioane de dolari până în 2027, deşi acest plan nu a fost încă pus în aplicare. Dacă se va realiza, acest lucru ar reprezenta cheltuieli cu aproximativ 90% mai mari decât în perioada de vârf a Războiului Rece (în termeni reali).

China, clasată pe locul al doilea la nivel global, cu un buget de apărare de 251,3 miliarde de dolari în 2025, şi-a majorat ponderea în cheltuielile militare ale Asiei la 44%, de la 39% în 2017, subliniind influenţa sa regională în expansiune, notează sursa citată.

Bugetul de apărare al Rusiei, care a ajuns la 186,2 miliarde de dolari în 2025, a crescut cu peste 40 de miliarde de dolari într-un singur an, echivalentul a 7,3% din PIB. Cu toate acestea, se aşteaptă scăderea cheltuielilor sale de profil în 2026, primul declin de la invazia Ucrainei. Cu un deficit în creştere, ţara se confruntă cu o presiune economică tot mai mare, deşi preţurile mai ridicate ale petrolului i-au oferit recent o oarecare susţinere.

• Bugetul de război al Europei, în expansiune

Având în vedere războiul continuu al Rusiei în Ucraina şi presiunea din partea SUA, membrii europeni ai NATO s-au angajat să cheltuiască 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035. Aceasta s-ar traduce în aproximativ 1,2 trilioane de dolari până în 2035, cea mai mare creştere a bugetului de apărare din aceste ţări de la Războiul Rece încoace, potrivit sursei citate.

În afara Rusiei, Europa deţine şase dintre cele mai mari 15 bugete de apărare din lume, conduse de Germania (107,3 miliarde de dolari) şi Regatul Unit (94,3 miliarde de dolari). Ambele ţări şi-au mărit cheltuielile cu zeci de miliarde de dolari între 2024 şi 2025. Ucraina, plasată pe poziţia de zecea în clasament, a cheltuit cu apărarea 44,4 miliarde de dolari anul trecut.

Ceea ce odată era un avans gradual s-a transformat într-o accelerare bruscă, apărarea fiind una din categoriile de cheltuieli cu cea mai rapidă creştere în economiile avansate.

• Comerţul global cu arme - concentrat în câteva ţări

Comerţul global cu arme este puternic concentrat în câteva ţări, Statele Unite ale Americii plasându-se cu mult înaintea oricărui alt furnizor de profil, arată visualcapitalist.com, care menţionează că, între 2021 şi 2025, SUA au generat 42% din exporturile globale de arme, de peste patru ori mai mult decât al doilea mare exportator.

Cei mai mari exportatori de arme din lume sunt, potrivit SIPRI: SUA (42% din exporturile globale de arme); Franţa (10%); Rusia (7%); Germania (6%); China (6%); Italia (5%); Israel (4%); Marea Britanie (3%); Coreea de Sud (3%); Spania (2%).

Statele Unite au fost mult timp cel mai mare exportator de arme din lume, dar dominaţia lor s-a extins în ultimii ani, notează sursa citată. Mai mulţi factori contribuie la această evoluţie, şi anume: superioritatea tehnologică în sisteme avansate, cum sunt avioanele de vânătoare, apărarea antirachetă şi tehnologiile de supraveghere; capacitatea de producţie de apărare la scară largă, susţinută de cheltuieli militare interne masive; reţele extinse de alianţe, inclusiv parteneri NATO şi acorduri de securitate în Asia şi Orientul Mijlociu. Pe măsură ce tensiunile geopolitice cresc, multe ţări se orientează către SUA pentru sisteme avansate de arme. Cererea europeană, în special, a crescut în urma invaziei Rusiei în Ucraina, contribuind la o creştere cu aproape 10% a transferurilor globale de arme. Aceste exporturi sunt, de asemenea, strâns legate de influenţa geopolitică mai largă, consolidând poziţia SUA ca furnizor central pentru naţiunile aliate.