Iată evoluţia măsurilor luate de China în ultimele minute:
1. Naţionalizarea şi Replicile asupra Corporaţiilor SUA
Beijingul a început să aplice „Legea Anti-Sancţiuni Străine” într-oformă extremă, vizând direct simbolurile capitalismului american pe teritoriul său:
Giga Shanghai (Tesla): Autorităţile chineze au instituit un „management de supraveghere militar-civilă” asupra fabricii Tesla din Shanghai. Deşi nu este o confiscare formală a proprietăţii încă, controlul operaţional a fost preluat de stat pentru „asigurarea stabilităţii lanţului de aprovizionare şi a datelor naţionale” (Nomadcars / Xinhua, martie 2026).
Apple şi Foxconn: Există rapoarte privind blocarea exporturilor de iPhone-uri finite din hub-urile de asamblare din Zhengzhou, sub pretextul unor „inspecţii de securitate naţională”. Aceasta este replica Chinei la eforturile Apple de a muta producţia în India până în 2026 (Hindustan Times / China Labor Watch).
2. Confruntarea Navală: Scutul Chinezesc în Hormuz
În strâmtoare, situaţia a atins punctul de fierbere. Exerciţiul „Centura de Securitate Maritimă 2026” (China-Rusia-Iran) nu mai este doar o simulare:
Escorta de Pace: Distrugătorul chinez Type 052DL Tangshan s-a poziţionat fizic între portavionul USS Ronald Reagan şi coasta iraniană. Marina chineză a emis un avertisment prin radio: „Orice atac asupra convoaielor comerciale escortate de noi va fi considerat un act de agresiune împotriva Republicii Populare Chineze” (/TURDEF / Defence Security Asia, martie 2026/).
Dilema Pentagonului: Comandanţii americani de pe portavion au raportat că prezenţa navelor chineze în apropierea Bandar Abbas complică „ţintirea” sistemelor de rachete iraniene, deoarece orice eroare ar însemna un război direct cu Beijingul (TWZ / CSIS, februarie-martie 2026).
3. Războiul Hibrid: Metale Rare şi Datoria SUA
Metalele Rare: China a oprit oficial orice livrare de neodim şi terbiu către companiile americane de apărare, lovind direct în producţia de rachete Tomahawk şi componente pentru F-35.
Vânzarea de Titluri de Stat: China a început descărcarea masivă a datoriei SUA pe care o deţine, forţând randamentele să crească brusc şi punând presiune pe dolar, chiar dacă acesta rămâne momentan moneda de refugiu (Julius Baer / Wikipedia Energy Update 2026).
4. Impactul Global şi Preţul Petrolului
Piaţa este paralizată de incertitudine.
Petrolul (OTC): Din cauza riscului ca Iranul să folosească marina chineză drept paravan pentru a lansa rachete, preţul barilului a atins praguri teoretice de 145 USD, reflectând posibilitatea unei blocade prelungite şi a unui conflict între Marile Puteri (Bloomberg / SEB Analysis).















































1. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 28.02.2026, 22:36)
...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.02.2026, 23:00)
... cu hormuz inchisa nici nu mai conteaza ... poti sa navighezi pe nord ... daia greenland ... daia zele=idiot (+the eu) ... eu cred ca trump pariaza ca nu-i(l) ajunge ... vedem luni ...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.02.2026, 22:43)
Intrebarea este cum raspunde SUA.
2.1. Gata viata de pacatos (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Io în data de 28.02.2026, 23:22)
Pregatiti- va de război. Vine foamed....