Dilema americană în faţa Rusiei şi a Chinei

Pe măsură ce Marina SUA a început executarea „Fazei a II-a” (vizând Insula Kharg), Rusia şi China au început să îşi joace cărţile pentru a proteja interesele lor strategice şi energetice, evitând însă un conflict frontal „sinucigaş” cu portavionul USS Ronald Reagan.

Iată mişcările confirmate de sursele de monitorizare (USNI, Reuters, Al Jazeera):

1. Prezenţa Navală: Exerciţiul „Centura de Securitate Maritimă 2026”

Sub acoperirea unui exerciţiu naval pre-planificat, Rusia şi China şi-au poziţionat navele în puncte cheie, servind drept „scuturi umane” (sau diplomatice) pentru a complica atacurile SUA:

- China (PLAN): Flotila 48 dislocată din Djibouti, incluzând distrugătorul Type 052DL Tangshan, execută manevre de patrulare în Golful Oman. Beijingul a emis un comunicat prin care anunţă că aceste nave vor oferi „asistenţă tehnică şi protecţie de navigaţie” oricărui petrolier civil care solicită ajutor, indiferent de pavilion (Maritime Executive / Anadolu Agency, 28 Februarie 2026).

- Rusia: Fregata RFS Marshal Shaposhnikov şi corveta Stoikiy sunt ancorate simbolic în apropierea bazei iraniene de la Bandar Abbas.

Prezenţa lor obligă planificatorii militari americani să verifice de zece ori traiectoriile rachetelor pentru a nu lovi accidental navele ruseşti, ceea ce ar putea declanşa Articolul 5 al tratatului de asistenţă dintre Moscova şi Teheran (The Moscow Times / TWZ, 28

Februarie 2026).

2. „Escorta de Pace” şi Tensiunea cu US Navy

Incidentul de la intrarea în Golf:• Două petroliere chinezeşti (care transportă ţiţei achiziţionat înainte de atac) sunt escortate în acest moment de distrugătorul chinez Tangshan.

Confruntarea Radio: Marina SUA a avertizat distrugătorul chinez să menţină distanţa faţă de zona de operaţiuni „Midnight Hammer”.

Răspunsul chinez a fost scurt: „Operăm în ape internaţionale pentru a proteja securitatea energetică globală împotriva pirateriei unilaterale”. Până acum, nu s-a tras niciun foc între cele două mari puteri, dar distanţa dintre nave este de sub 10 mile nautice (USNI News, 28 Februarie 2026).

3. Poziţia Politică: Rusia şi China vs. SUA

- Rusia: Ambasadorul Vassily Nebenzia a declarat la ONU că Rusia nu recunoaşte validitatea atacurilor americane şi consideră distrugerea Insulei Kharg drept o „crimă împotriv infrastructurii civile mondiale”.

Moscova a început furnizarea de date satelitare de recunoaştere Iranului pentru a ajuta l identificarea poziţiilor navelor SUA (Defense Security Monitor, 27-28 Februarie 2026).

- China: Beijingul este cel mai afectat, pierzând ultima sursă de petrol ieftin. Deşi condamnă atacul, analiştii notează că China evită o implicare militară directă (adică nu va trage în portavionul Reagan), preferând să folosească războiul electronic şi presiunea diplomatică

pentru a forţa un armistiţiu (/Vision Times, 28 Februarie 2026/).

4. Sinteza Riscurilor (Faza a III-a?)

Dacă Rusia şi China decid să îşi extindă „escorta de pace” în interiorul Strâmtorii Ormuz, SUA se va confrunta cu o dilemă imposibilă:

1. Să permită tranzitul: Subminând blocada şi permiţând Iranului să supravieţuiască economic.

2. Să interzică tranzitul: Riscând o confruntare directă cu o putere nucleară (Rusia) sau cu principalul rival economic (China).