Abonament gratuit

China renunţă la ţinta PIB, dar ia în vizor preluarea controlului în Hong Kong

MIHAI GONGOROI
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital /

China renunţă la ţinta PIB, dar ia în vizor preluarea controlului în Hong Kong

Legile de securitate propuse de China pentru Hong Kong ar da posibilitatea stabilirii de baze operaţionale pentru serviciile secrete chineze Impunerea legilor ridică semne de întrebare cu privire la autonomia şi viitorul oraşului ca hub financiar 

China a decis să renunţe anul acesta la ţinta de creştere a PIB, pe fondul devastării economice cauzate de pandemia de Covid-19, însă factorii de decizie de la Beijing au luat în vizor o altă ţintă pentru 2020, şi anume readucerea Hong-Kong-ului sub control chinezesc după ce eforturile de anul trecut au fost blocate de activiştii anti-China, relatează agenţiile de presă internaţionale.

Titlurile listate la bursa din Hong Kong s-au prăbuşit, vineri, după ce guvernul chinez a anunţat că plănuieşte să impună oraşului noi legi de securitate, demers ce a ridicat semne de întrebare cu privire la viitorul oraşului ca hub financiar în regiune. Indicele de referinţă Hang Seng a închis ultima zi de tranzacţionare în scădere cu 5,6%, cea mai negativă evoluţie din ultimii aproape 5 ani, în contextul în care propunerile Beijingului au provocat activiştii anti-China să demareze o reînnoire a protestelor de anul trecut. Situaţia tensionată ar putea de asemenea agrava şi mai mult relaţiile bilaterale Washington-Beijing, deja complicate de războiul economic dintre cele două părţi şi jocul de învinovăţire pe care-l pune în aplicare administraţia Trump în relaţie cu virusul originar din Wuhan.

În virtutea legilor propuse pentru Hong Kong, agenţiile de securitate chineze ar putea să-şi înfiinţeze baze operaţionale pe insulă pentru a contracara "secesiunea, activitatea subversivă, terorismul şi influenţele străine". Potrivit Reuters, propunerea a propagat un sentiment de nervozitate în rândul comunităţii diplomatice din Hong Kong şi a celei de business. Beijingul a început încă de anul trecut un demers pare-se de încheiere a autonomiei relativ ridicate de care s-a bucurat Hong Kong-ul după predarea oraşului în 1997 de către Marea Britanie autorităţilor chineze, oraşul fiind guvernat de atunci sub principiul "o ţară, două sisteme", concept ce a permis menţinerea unui număr de libertăţi individuale pentru populaţia fostei colonii britanice care nu sunt valabile pentru populaţia Chinei continentale.

Încă de vineri dimineaţă activiştii anti-China au îndemnat la proteste, aceştia afirmând că noile legi de securitate vor distruge cadrul de funcţionare actual. Sub acordul de retrocedare semnat de chinezi cu britanicii, sistemul socialist nu poate fi implementat în "regiunea administrativă specială Hong Kong" pe o perioadă de 50 de ani, ceea ce ar trebui să menţină sistemul capitalist din oraş neschimbat până în 2047.

Sub sistemul actual, Hong Kong-ul se bucură de un statut economic şi de trading special cu Statele Unite, statul care nu se aplică pentru restul Chinei continentale. Dacă Washingtonul consideră că aranjamentul îşi pierde din aplicabilitate, preşedintele american poate să revoce anumite privilegii. Donald Trump a declarat vineri că Statele Unite vor "aborda problema foarte puternic".

Unii brokeri din oraş, citaţi de Financial Times, s-au arătat îngrijoraţi că disputa s-ar putea încheia cu revocarea statutului special cu SUA. "Cheia este dacă legea de securitate va afecta relaţiile SUA-China", spune Kenny Wen, strateg la firma de brokeraj Everbright Sun Hung Kai.

La rândul lui, Louis Tse, director la VC Asset Management, a spus că traderii au fost surprinşi de propunere. El a completat că Beijingul are însă motive solide să nu distrugă arhitectura sistemului financiar şi rolul Hong Kong-ului în condiţiile în care companiile chineze au atras finanţări solide prin piaţa de capital din oraş.

Parlamentul chinez şi-a început sesiunea anuală vineri, pe ordinea de zi aflându-se planurile de a impune noile legi de securitate. Beijingul a folosit adunarea pentru a anunţa că va renunţa pentru prima dată din 1990 încoace la stabilirea unei ţinte de creştere a produsului intern brut (PIB) în contextul în care China se confruntă cu cel mai sever declin economic din ultimele patru decenii, în primul trimestru economia suferind o contracţie de 6,8%.

Referinţa la ţinta de creştere a PIB a fost scoasă din raportul anual - ce include şi coordonatele bugetare - al premierului Li Keqiang, care a declarat la startul adunării parlamentare: "Nu am stabilit o ţintă specifică pentru creşterea economică din acest an în principal din cauza situaţiei epidemiologice globale şi deoarece situaţia economică şi comercială este foarte nesigură, iar dezvoltarea Chinei are în faţă câţiva factori impredictibili".

Consumul intern, investiţiile productive şi exporturile chineze sunt în scădere, presiunile pe locurile de muncă sunt în creştere - asta în timp ce riscurile financiare sunt din ce în ce mai numeroase, a mai spus premierul chinez. Potrivit raportului lui Li, China şi-a stabilit însă o ţintă pentru crearea de 9 milioane de locuri de muncă. Ţinta de anul trecut a fost de 11 milioane de locuri de muncă.

Totodată, înaintea întâlnirii parlamentului chinez, liderii de top ai Chinei au promis să intensifice eforturile de stimulare a economiei pe fondul îngrijorărilor că turbulenţele din piaţa muncii, respectiv pierderile de job-uri, ar putea pune în pericol stabilitatea socială. China vizează pentru acest an majorarea deficitului bugetar la 3,6% din PIB de la 2,8% în 2019.

Potrivit economistului Nie Wen de la Hwabao Trust din Shanghai, economia Chinei va încetini anul acesta însă se va menţine pe creştere, cu o rată estimată cuprinsă între 2-3%. Creşterea PIB din 2019 a fost de 6,1%.

"Creşterea economică din anul acesta trebuie să ajungă la circa 3% pentru a crea 9 milioane de locuri de muncă în mediul urban", spune Nie, care adaugă că dimensiunea unui pachet de stimulare fiscală anunţat vineri de premierul Li se ridică la circa 4 trilioane de yuani, respectiv 560 de miliarde de dolari.

În linie cu încetinirea economiei, China va majora cheltuielile militare cu doar 6,6% în acest an, aceasta fiind cea mai redusă rată de creştere a costurilor pentru pregătire militară şi înarmare din ultimele trei decenii.

Politica monetară va fi mai flexibilă, a spus Li, adăugând că totalul finanţărilor sociale şi masa monetară va fi semnificativ mai mare anul acesta. Premierul chinez a spus că banca centrală a Chinei (PBOC) va reduce gradual rata de referinţă pentru politica monetară. Banca centrală a redus deja rata primară de împrumut (LPR - Loan Prime Rate) cu 46 de puncte de bază din august 2019 încoace, când a modificat rata de referinţă anterioară. Rata LPR pe un an este acum la 3,85%. Totodată, PBOC a operat 10 reduceri pentru ratele rezervelor minime obligatorii de la începutul lui 2018 şi până acum, inclusiv trei scăderi anul acesta.

IMM-uri pot să-şi amâne plata creditelor şi dobânzilor pentru încă nouă luni, până la finalul lui martie 2021, iar împrumuturile către întreprinderile mici şi mijlocii acordate de marile bănci comerciale ar trebui să crească cu mai mult de 40%, a mai spus premierul chinez.

Despre noua legislaţie de securitate pentru Hong Kong, Li a spus că aceasta va oferi un sistem juridic "solid" şi mecanisme de aplicare.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa Digitalizarea României şi tehnologia 5G
DTLAWYERS
Hidroelectrica
Business Card
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
RSM
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roConference on E-learning - Tips&Tricks
Cabinet de avocatservicii curatenie