Inteligenţa artificială ar putea reduce costurile şi creşte productivitatea pe termen lung, însă, deocamdată, efectul este în mare parte invers: investiţiile masive în centre de date şi infrastructură AI scumpesc electricitatea, cipurile, software-ul şi capacitatea centrelor de date, potrivit CNBC. Situaţia creează o dilemă pentru Rezerva Federală, care trebuie să stabilească dacă aceste presiuni inflaţioniste justifică dobânzi mai mari, relatează CNBC.
Liderii industriei tehnologice susţin de mult timp că AI va avea un efect deflaţionist, relatează CNBC. Directorul OpenAI, Sam Altman, a vorbit despre o inteligenţă atât de ieftină încât costul să devină aproape neglijabil, iar Elon Musk consideră că AI şi robotica vor genera o abundenţă care va reduce puternic preţurile, potrivit CNBC.
Aceste efecte nu sunt însă vizibile deocamdată la nivelul întregii economii, transmite CNBC.
Investiţiile în AI ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de dolari la nivel global, potrivit CNBC
Cheltuielile pentru dezvoltarea infrastructurii AI sunt estimate de Goldman Sachs Research la 581 de miliarde de dolari în acest an numai în Statele Unite şi până la 1.000 de miliarde de dolari la nivel mondial, potrivit CNBC.
În SUA, acestea reprezintă deja aproximativ 1,8% din PIB, iar ponderea ar putea ajunge la 2,8% până în 2028, arată estimările Goldman Sachs Research citate de CNBC.
În acelaşi timp, adoptarea AI de către companii este încă limitată, relatează CNBC. Un sondaj al Biroului de Recensământ al SUA arată că doar 17%-20% dintre companiile americane folosesc AI, tehnologia fiind mult mai răspândită în firmele mari decât în cele mici, potrivit datelor citate de CNBC.
Ronnie Chatterji, economistul-şef al OpenAI, a recunoscut că va mai dura până când efectele AI vor deveni clar vizibile în statisticile privind productivitatea, relatează CNBC.
El a arătat şi că diferenţa dintre companiile care folosesc intensiv AI şi firmele obişnuite se măreşte, potrivit CNBC. Utilizatorii avansaţi folosesc tehnologia într-un ritm de opt ori mai mare decât companiile medii, faţă de o diferenţă de numai două ori în urmă cu trei luni, a precizat Chatterji.
Centrele de date pun presiune pe preţurile energiei, potrivit CNBC
Pentru Rezerva Federală, problema este că efectele inflaţioniste ale boomului AI apar înaintea eventualelor beneficii asupra productivităţii, relatează CNBC.
Construirea centrelor de date, care consumă cantităţi foarte mari de energie, contribuie deja la creşterea facturilor la electricitate, potrivit CNBC.
Preţurile electricităţii pentru gospodăriile americane au crescut cu 10% în ultimii doi ani până în iulie, comparativ cu o creştere generală a preţurilor de 6,2% în aceeaşi perioadă, arată datele citate de CNBC.
Preşedintele Fed din Minneapolis, Neel Kashkari, a avertizat că investiţiile masive în centre de date au adăugat o nouă sursă de cerere într-o economie care se confruntă deja cu inflaţie ridicată, relatează CNBC. El a votat în iulie pentru o dobândă mai mare, în timp ce Fed a decis să menţină rata de referinţă la 3,5%-3,75%, potrivit CNBC.
Cipurile şi software-ul se scumpesc, relatează CNBC
Presiunile apar şi în lanţurile de aprovizionare, potrivit CNBC. Companiile AI cumpără cantităţi uriaşe de cipuri, iar producătorii nu au reuşit să majoreze suficient de rapid oferta, arată materialul CNBC.
JPMorgan Chase estimează că preţul memoriilor DRAM va fi cu 400% mai mare la sfârşitul acestui an decât în 2024, potrivit datelor citate de CNBC.
În acelaşi timp, datele privind inflaţia arată că preţurile software-ului şi accesoriilor pentru computere au crescut cu 22,4% din iulie 2024, relatează CNBC.
Fed trebuie să decidă dacă inflaţia provocată de AI justifică dobânzi mai mari, potrivit CNBC
Preşedintele Fed, Kevin Warsh, a susţinut anterior că inteligenţa artificială va reprezenta o forţă dezinflaţionistă importantă, prin creşterea productivităţii şi a competitivităţii economiei americane, relatează CNBC.
Recent, însă, tonul său a devenit mai prudent, potrivit CNBC. Warsh a declarat că investiţiile masive în AI pregătesc terenul pentru creşterea economică viitoare, dar că momentul şi amploarea efectelor asupra capacităţii de producţie rămân greu de anticipat.
Fed a creat şi un grup de lucru care va analiza efectele AI asupra economiei, din care fac parte profesorul Charles Jones de la Stanford şi investitorul Marc Andreessen, transmite CNBC.
Problema imediată pentru banca centrală este că beneficiile promise ale AI sunt încă incerte, în timp ce costurile sunt deja vizibile, potrivit CNBC.
”Aspectul legat de costuri şi inflaţie complică într-adevăr misiunea lui Kevin Warsh”, a declarat Peter Boockvar, director de investiţii la OnePoint BFG Wealth Partners, citat de CNBC. „El vrea să creadă în creşterile de productivitate care vor veni, dar nu este ceva la care poate reacţiona acum.”
















































Opinia Cititorului