Colliers: Randamentele atractive menţin România pe radarul investitorilor

Piaţa românească de investiţii imobiliare a atras tranzacţii de aproximativ 300 de milioane euro în prima jumătate din 2026, în scădere faţă de aproximativ 400 milioane euro cu un an în urmă, echivalentul a circa 5% din volumul total înregistrat în cele mai importante şase economii din Europa Centrală şi de Est - Bulgaria, Cehia, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. La nivel regional, investiţiile au ajuns la 5,8 miliarde de euro, cu 7% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului Colliers „CEE Investment Scene H1 2026”. Revenirea capitalului rămâne însă selectivă, investitorii orientându-se cu precădere spre proprietăţi care oferă venituri stabile, performanţă energetică bună şi perspective clare de creare a valorii pe termen lung, conform unui comunicat de presă remis redacţiei..

Activitatea investiţională regională din primul semestru a depăşit atât media ultimilor cinci ani, de 4,6 miliarde de euro, cât şi media ultimului deceniu, de 5,1 miliarde de euro. Pentru întregul an, Colliers estimează un volum regional de 12,5-13 miliarde de euro, peste cele 11,6 miliarde de euro înregistrate în 2025 şi foarte aproape de maximele din perioada 2017-2019. Regiunea intră astfel în a doua jumătate a anului dintr-o poziţie mai solidă decât se anticipa la începutul lui 2026, susţinută de reluarea tranzacţiilor şi de un pipeline activ.

„Scăderea volumului din România în perioada raportată trebuie privită într-un context mai larg. Avem mai multe tranzacţii în desfăşurare, iar cea mai mare tranzacţie de retail de pe piaţa locală, vânzarea unui portofoliu al MAS către AFI Europe, în care Colliers a consiliat AFI, s-a închis la limită în trimestrul al treilea. Dacă şi alte tranzacţii mari aflate acum în derulare se finalizează, 2026 are potenţialul să se închidă la un volum de aproape un miliard de euro, ceea ce ar marca doar al doilea an după 2007 în care piaţa atinge acest prag. Primul semestru a fost, de altfel, unul intens şi pentru echipa noastră, care a fost implicată în trei dintre tranzacţiile importante de birouri închise în această perioadă, adică în cea mai mare parte a activităţii din sectorul care a dominat volumul investiţional local”, spune Robert Miklo, Partner, Head of Capital Markets la Colliers.

Piaţa este tot mai diversificată, cu interes şi tranzacţii în toate marile sectoare imobiliare. Clădirile de birouri au revenit în atenţia investitorilor şi au generat aproximativ 60% din volumul tranzacţionat în primul semestru, cea mai mare pondere după 2022. Procentul este însă de aşteptat să scadă în a doua parte a anului, pe măsură ce se vor închide tranzacţii importante şi în alte segmente.

„Influenţat şi de oferta limitată de proprietăţi disponibile, volumul investiţional rămâne sub nivelul pe care l-ar sugera atât apetitul investitorilor, cât şi dimensiunea economiei locale. În primul semestru, România a atras doar 5,4% din volumul investiţiilor realizate în cele mai importante şase economii din regiune, deşi ponderea sa în PIB-ul cumulat al acestor pieţe este de aproape 18%. Diferenţa arată că există încă un potenţial important de creştere pentru piaţa locală”, punctează Robert Miklo.

La nivel regional, Polonia şi-a consolidat poziţia de lider, cu investiţii de peste 3 miliarde de euro în prima jumătate a anului, reprezentând 52% din volumul total şi cel mai bun rezultat pentru un prim semestru din 2018. Activitatea a fost susţinută de tranzacţii importante în retail, rezidenţial destinat închirierii, logistică şi birouri, iar segmentul de retail a atras singur peste un miliard de euro. Cehia s-a clasat pe locul al doilea, cu investiţii de peste 1,4 miliarde de euro, faţă de 2,2 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din 2025, iar Ungaria a atras aproape 600 de milioane de euro, cel mai bun rezultat pentru un prim semestru din 2021.

În Europa Centrală şi de Est, birourile au revenit pe primul loc în preferinţele investitorilor, cu 29% din volumul regional în primul semestru, faţă de 23% în aceeaşi perioadă din 2025, urmate de retail, cu 27%, şi rezidenţial, cu 19%, în timp ce ponderea sectorului industrial şi logistic a scăzut la 17%. Interesul pentru birouri se concentrează pe clădiri premium, eficiente energetic şi bine amplasate, iar activele mai vechi pot deveni oportunităţi de modernizare sau reconversie. Retailul îşi păstrează rezilienţa, susţinut de consumul local, costurile operaţionale mai reduse şi dezvoltarea proiectelor care combină cumpărăturile cu servicii şi funcţii comunitare. Sectorul industrial şi logistic rămâne susţinut de nearshoring, comerţul electronic şi industria de apărare, însă investitorii analizează mai atent gradul de neocupare, accesul la energie, potenţialul de automatizare şi structura contractelor de închiriere.

România oferă în continuare randamente atractive faţă de pieţele mai mature din regiune. În Bucureşti, acestea se menţin la aproximativ 7,5% pentru birouri, 7,75% pentru spaţiile industriale şi logistice şi 7,25% pentru centrele comerciale, peste nivelurile din Varşovia, Praga sau Bratislava. Acest avantaj poate susţine interesul investitorilor, dar trebuie analizat împreună cu lichiditatea pieţei, calitatea activelor, stabilitatea veniturilor şi riscurile macroeconomice locale. În actualul ciclu, randamentul nu mai este suficient în sine, iar investitorii diferenţiază tot mai clar între activele capabile să genereze venituri stabile pe termen lung şi cele expuse riscului de depreciere, lichidităţii reduse sau incertitudinii de reglementare.

„Condiţiile de finanţare sunt favorabile, dar sunt avantajate proprietăţile de calitate, cu venituri stabile, sponsori de încredere şi strategii de sustenabilitate”, completează Robert Miklo, Partner, Head of Capital Markets la Colliers.

Potrivit raportului Colliers, cererea de finanţare din partea companiilor a crescut uşor în trimestrul al doilea, inclusiv pentru investiţii, refinanţări şi restructurări, dar marjele au rămas mai ridicate pentru proiectele considerate riscante. În acelaşi timp, băncile oferă condiţii mai bune companiilor şi clădirilor care fac progrese clare în tranziţia energetică, în timp ce activele cu performanţă energetică slabă se confruntă cu standarde mai stricte şi cerere mai redusă.

Pentru a doua jumătate a anului, perspectivele consultanţilor Colliers rămân prudent optimiste. Europa Centrală şi de Est continuă să crească mai rapid decât Europa de Vest, însă evoluţiile diferă de la o ţară la alta. Polonia rămâne cea mai puternică economie mare din regiune, Cehia avansează moderat, Ungaria îşi revine după stagnare, iar România şi Slovacia se confruntă cu un context macroeconomic mai dificil. Pentru zona euro, Colliers estimează o încetinire temporară a creşterii economice la 0,5% în 2026, urmată de o revenire la 1,1% în 2027, ceea ce menţine avantajul relativ de creştere al unor pieţe din Europa Centrală şi de Est.

Principalele riscuri pentru a doua jumătate a anului sunt nivelul ridicat al dobânzilor, creşterea Euribor, nevoia de refinanţare a unor credite şi tensiunile geopolitice, care pot afecta atât condiţiile de finanţare, cât şi lanţurile de aprovizionare. Presiunile sunt amplificate de slăbiciunea industriei germane, incertitudinile comerciale, tarife şi evoluţia preţurilor energiei, mai ales în economiile regionale dependente de exporturi. În acelaşi timp, investiţiile în infrastructură, apărare, tranziţie energetică, inteligenţă artificială, reindustrializare şi relocarea producţiei mai aproape de pieţele europene pot genera noi oportunităţi pentru sectorul imobiliar. Regiunea beneficiază de costuri competitive, poziţie strategică şi integrarea în Uniunea Europeană, iar rolul tot mai important al capitalului local şi regional susţine lichiditatea şi reduce dependenţa de ciclurile capitalului global.

„Dincolo de fluctuaţiile de la un semestru la altul, imaginea de ansamblu rămâne una clar pozitivă pentru România. Fundamentele pieţei sunt solide: randamente atractive în context regional, o economie cu o pondere semnificativă în regiune şi un interes real din partea investitorilor pentru toate marile sectoare imobiliare. Ne aşteptăm ca acest potenţial să se cristalizeze până la finalul anului, odată cu tranzacţiile deja închise la începutul noului semestru şi încheierea tranzacţiilor aflate în desfăşurare, într-o activitate investiţională vizibil intensificată”, conchide Robert Miklo.