Comisia Europeană estimează o creştere modestă a PIB-ului în 2025, pe fondul incertitudinilor globale

Comisia Europeană estimează că PIB-ul real al Uniunii Europene va creşte cu 1,1% în 2025 şi cu 0,9% în zona euro, potrivit previziunilor economice de primăvară publicate de Executivul comunitar..Ritmul este similar cu cel anticipat pentru 2024, în contextul unei economii afectate de incertitudini globale şi tensiuni comerciale.

Pentru 2026, Comisia prognozează o accelerare a creşterii economice la 1,5% în UE şi 1,4% în zona euro. Inflaţia ar urma să scadă în zona euro de la 2,4% în 2024 la 2,1% în 2025, ajungând la 1,7% în 2026. În UE, inflaţia este estimată să urmeze o traiectorie similară, coborând sub 2% până în 2026.

Creşterea din ultimele trimestre - 0,4% în T4 2024 şi 0,3% în T1 2025 - s-a bazat în principal pe cererea internă. Cu toate acestea, Comisia şi-a revizuit în jos perspectivele de creştere, în principal din cauza slăbirii comerţului global şi a incertitudinii politicii comerciale.

În prognoze se menţionează că modelul utilizat presupune menţinerea tarifelor comerciale actuale, inclusiv cele majorate pentru produse precum oţelul şi aluminiul. Tarifele dintre SUA şi China, deşi mai mici decât cele estimate anterior, rămân suficient de ridicate pentru a afecta comerţul bilateral.

Creşterea globală în afara UE este revizuită în scădere la 3,2% pentru 2025 şi 2026, reflectând în special perspective mai slabe pentru SUA şi China. Exporturile UE sunt estimate să crească cu doar 0,7% în 2025, urmate de o redresare la 2,1% în 2026, pe fondul rezilienţei serviciilor.

Investiţiile vor avansa cu 1,5% în 2025 şi 2,4% în 2026, fiind susţinute de infrastructură, cercetare-dezvoltare şi fondurile europene. Formarea brută de capital fix s-a contractat cu 1,8% în 2024, însă o redresare lentă este aşteptată.

Consumul privat este preconizat să crească cu 1,5% în 2025 şi 1,6% în 2026, datorită unei pieţe a muncii solide şi scăderii inflaţiei. Se estimează că ocuparea forţei de muncă va creşte cu 2 milioane de locuri până în 2026, iar rata şomajului va coborî la 5,7%.

După o creştere de 5,3% în 2024, salariile nominale vor avansa într-un ritm mai lent, dar lucrătorii vor recupera puterea de cumpărare pierdută anterior. Inflaţia din zona euro ar putea atinge ţinta de 2% a BCE încă din 2025, scăzând în continuare în 2026.

Scăderea preţurilor energiei şi aprecierea euro vor contribui la procesul dezinflaţionist. Deficitul bugetar al UE este estimat să urce la 3,3% în 2025 şi să se menţină în 2026, iar datoria publică ar putea ajunge la 84,5% din PIB până la sfârşitul orizontului de prognoză.

Comisia avertizează că riscurile sunt orientate în sens descendent, în special din cauza fragmentării comerţului global şi a riscurilor climatice. Pe de altă parte, o detensionare a relaţiilor comerciale şi reformele structurale ar putea susţine rezilienţa şi competitivitatea economiei europene.