CONCRET  Cum putem să reducem dependenţa României de importuri?

În ultimii ani s-a discutat foarte mult de independenţa energetică a ţării noastre, din păcate într-un context populist şi în lipsa aproape în totalitate de acţiuni în domeniul energetic.Independenţa energetică totală a ţării este un subiect care se poate cu greu discuta în condiţiile în care în anul 2021 ţara noastră a depins într-o proporţie mare de importurile de energie primară. Dar dacă independenţa energetică a ţării noastre este un deziderat mai dificil de atins, asigurarea securităţii energetice, era o importantă ţintă pe care ţara o putea atinge, a declarat a declarat Dumitru Chisăliţă, Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, conform unui comunicat remis redacţiei.

Ţara noastră are un grad de dependenţă de 45% din energia primară importantă (72% din consumul final de energie s-a importat în anul 2021) şi de 20% dependenţă faţă de sursele de energie primară din Rusia.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Energia Inteligentă, principala formă de energie primară din România sunt gazele naturale, dar principala formă de energie din import de care suntem dependenţi îl reprezintă ţiţeiul şi produsele petroliere.

În acest context reducerea dependenţei energetice trebuie împărţită în două linii: pe termen scurt şi pe termen mediu şi lung.

• A.Pe termen scurt (anul 2022 şi iarna 2022/2023) considerăm că se impun următoarele activităţi:

1.Aplicarea Planului de Măsuri de Urgenţă Energetică propus de AEI pentru reducerea facturilor la consumatorul final, completat cu aspecte specifice şi pentru alte bunuri energetice şi bunuri de bază

2.Măsuri urgente de creştere a eficienţei energetice şi de stimulare a eficienţei energetice la nivelul consumatorilor (casnici şi noncasnici),

3.Măsuri urgente de creştere a numărului prosumatorilor de energie electrică, dar şi energie termică şi apă caldă,

4.Măsuri urgente de creştere a producerii de energie electrică şi termică din alte resurse decât gazele naturale,

5.Suspendarea Politicii de racordare gratuită a consumatorilor care în present folosesc altă resursă de energie,

6.Substituirea temporară a gazelor naturale de la producerea de energie electrică şi folosirea altor surse de energie, inclusiv a cărbunelui,

7.Modificarea legislaţiei care să elimine blocajele determinate de accesul la capacităţile de producţie şi racordarea urgentă a tuturor sondelor la sistemul de transport,

8.Modificarea legislaţiei care să asigure accesul la sonde (drumuri publice, drumuri vicinale, terenuri private) pentru efectuarea operaţiilor specifice de intensificare a producţiei şi reabilitare a câmpurilor existente de gaze, care ar putea crea un spor de producţie,

9.Soluţionarea divergentelor care există cu firma Black Sea Oil&Gas, şi care întârziere aducerea pe piaţa de gaze a unor importante cantităţi de gaze,

10.Suspendarea temporară a exporturilor, swappurilor, backhaulului cu gaze naturale

11.Eliminarea barierelor, inclusiv cele de natură fiscală, care limitează/blochează exploatarea zăcmintelor de gaze noi şi cele de mare adâncime

12.Achiziţia gazelor naturale lichefiate (LNG) şi rezervarea de capacitate pe sistemele de transport pentru a asigura transportul gazelor până în România

13.Achiziţia de gaze naturale din alte surse (Azerbaijan, Africa de Nord etc.) şi rezervarea de capacitate pe sistemele de transport pentru a asigura transportul gazelor până în România

14.Creşterea cantităţii de gaze depozitate în vara 2022

15.Creşterea capacităţii de injecţie/extracţie în depozite de înmagazinare prin lucrări urgente, posibile a fi realizate în această vară

16.Definirea depozitării strategice şi numirea unei Companii de Interes Strategic care să deruleze activitatea specifică de achiziţie, depozitare şi extargere a gazelor pentru situaţii strategice şi excepţionale

17.Introducerea pe piaţă a contractelor discontinue şi a celor intreruptibile

18.Revizuirea Politicilor Fiscale pentru Energie şi eliminarea tuturor problemelor induse de Legea Plafonării (neachitarea plăţilor prevăzute de lege falimentar pentru furnizori, nerecunoaşterea costurilor CTP falimentar pentru operatori, impunerea unor impozite pe venit falimentar pentru producătorii de energie din resurse regenerabile)

19.Lărgirea conceptului de sărăcie energetică care să cuprundă şi alte bunuri esenţiale în afara energiei

20.Instituirea unui Dispecerat pentru Securitate Energetică care să eficintizeze operarea şi folosirea optima a diferitelor forme de energie şi să fie responsabil cu abordarea unitară a securităţii energetice a României, pregătirea şi coordonarea unitară a surselor şi a consumului de energie în România, inclusiv în situaţii de criză

• B.Pe termen lung (10 ani) considerăm că se impun următoarele măsuri:

1.Elaborarea Legii Off Shore, pregătirea şi exploatarea gazelor din zona adâncă din Marea Neagră

2.Deschiderea unei noi runde de concesiune a unor perimetre din România

3.Explorarea gazelor neconvenţionale de tip tight gas

4.Dezvoltarea de noi depozite de înmagazinare subterană a gazelor sezoniere, dar mai ales zilnice şi orare (în zăcăminte acvifere. saline, mine), dar şi stocarea energiei electrice şi a altor produse energetice.

5.Investiţii ridicate în energie nucleară prin construcţia de rectoare de mici dimensini - SMR, dar şi pentru finalizarea unităţilor 3 şi 4.

6.Invesţii masive în dezvoltarea de resurse regenerabile de producere a energiei electrice, în biomasă, biometan, enrgie din deşeuri etc.

7.Măsuri masive de eficienţă energetică, arhitectură pasivă, pompe de căldură etc.

8.Dezvoltarea hidrogenului ca Vector Energetic

9.Conversia transporturilor la forme alternative de energie

10.Crearea unui Nou Model al Sistemului Energetic, care să permită să asigurăm energia necesară României şi următorii 70 de ani aşa cum am făcut-o în ultimii 70 de ani

În România există soluţii şi pentru reducerea dependenţei energetice de importuri, important este să nu dăm cu piciorul în ele, aşa cum am făcut de nenumărate ori în ultimii 20 de ani, a adăugat Dumitru Chisăliţă.