CONFERINŢĂ ORGANIZATĂ DE CCIR ŞI SCA PIPEREA ŞI ASOCIAŢIIIndiciile macro-economice ale insolvenţei sistemice. Realităţi şi soluţii pentru redresare

G.M.
Miscellanea / 3 noiembrie 2022

Indiciile macro-economice ale insolvenţei sistemice. Realităţi şi soluţii pentru redresare

Actualizare Valentin Drăgoi, avocat: "Blue Air, în momentul în care a solicitat co-contractanţilor săi - în speţă furnizorilor de combustibil- să alimenteze avioanele, aceştia au refuzat sa incarce avioanele cu combustibil şi au cerut plata in avans, pentru că ei consideră că dacă te afli în concordat preventiv, eşti aproape de faliment. În Germania, în caz de concordat nu se întâmplă acest lucru. De aceea principiul bunei credinţe în materia insolvenţei trebuie să fie respectat. În Luxemburg nu poţi intra în concordat preventiv decât în urma unui raport al judecătorului sindic, care arată că tu ai fost de bună credinţă. În Cehia, exista un registru de insolvenţă ce ar trebui implementat şi în România, care este gratuit, unde orice act de procedură este publicat imediat, fiind la dispoziţia tuturor în mod transparent. Sunt foarte mulţi avocaţi care la noi nu pot accesa Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, deşi ar dori să conteste anumite aspecte, şi sunt eminamente blocaţi".

---

Actualizare Valentin Drăgoi, avocat: "În ultimii ani, Germania şi Franţa au încercat prin modalităţile de redresare - prevăzute şi de directiva europeană implementată la noi prin legea 216/2022 - să încerce să cultiveze pentru fiecare întreprindere că cea mai simplă modalitate de a ieşi din dificultatea financiară este de a solicita ajutor prin concordatul preventiv sau prin acordul de restructurare. Acest lucru încercăm să îl transmitem şi noi firmelor din ţara noastră. Concordatul preventiv şi acordul de restructurare sunt două modalităţi de prevenire a insolvenţei. Dacă rămâi în pasivitate, fără lichidităţi, şansa ta de a intra în faliment sporeşte".

---

Actualizare Alexandru Răţoi, asistent universitar, avocat Piperea şi Asociaţii: "În urma modificărilor legislative din acest an, apar o serie de noi obligaţii, obligaţii contaminate, care nu rezultă din exploatarea unei întreprinderi, dar prin contaminare deschid posibilitatea insolvenţei ca profesionist

În iulie 2022 a apărut o modificare care spune că legea 85/2014 a insolvenţei nu se aplică decât pentru profesiile liberale, dar are probleme privind obligaţiile contaminate ce ar permite insolvenţa ca şi comerciant. Legea ne vorbeşte despre datorii care rezultă dintr-o diviziune patrimonială, care sunt datorii comerciale. Legea 85/2014 s-a modificat şi sub aspectul procedurii simplificate, de unde a fost extrasă întreprinderea familială, dar şi profesionistul înregistrat în Registrul Comerţului, ceea ce înseamnă că unii profesionişti sunt mai comercianţi decât alţii, pentru că ies din procedura simplificată şi intră la procedura generală. Procedura simplificată ar urma să se aplice doar celor dizolvaţi sau oricărei persoane care desfăşoară activităţi specifice profesionistului, dar care nu este înregistrat în Registrul Comerţului sau persoană juridică, pentru că persoana ce desfăşoară activităţi specifice profesionistului nu îşi asumă obligaţii în legătură cu obligaţiile comerciale. (...) Va trebui să avem reglementată obligaţia comercială".

---

Actualizare Florian Mateiţă, asociat RomInsolv SPRL: "În România şansele de reorganizare după deschiderea insolvenţei sunt de doar 4%.

Asta este realitatea. Multe dintre afaceri nu acoperă nevoi în piaţă, unele sunt doar pentru emiterea unei facturi, cum a fost mult timp în construcţii. Multe dintre societăţile comerciale existente în piaţă nu au un scop clar, ci au fost doar ficţiuni utile pentru o anumită perioadă. Există posibilitatea ca la un moment dat entuziasmul colectivului unei companii să sufere din cauza competiţiei, schimbărilor de mediu, produselor concurente, iar cifra de afaceri să ajungă într-o zonă sensibilă şi pierderile să se acumuleze. Atunci când sunt probleme financiare, primul efect sunt tensiunile interne care duc la plecarea oamenilor buni. O companie pe deficit, care rămâne fără oameni buni, nu prea mai are şanse de redresare. La înjumătăţirea veniturilor, costurile sunt mai mari. (...) Faptul că o societate e în faliment înseamnă un deficit de numerar consistent pentru bugetul de stat şi pentru o posibilă dezvoltare. Dar nu despre asta este vorba. Este falimentul o soluţie de menţinere în viaţă a altor întreprinderi? Este, deoarece oamenii care au lucrat în compania respectivă vor pleca la alte companii, firmele care lucrau cu compania respectivă să se recalibreze şi să lucreze cu altcineva sau să importe anumite produse pentru a deservi tendinţa populaţiei de acoperire a unor nevoi, iar activele trebuie inserate rapid în circuitul de producţie. De aceea, falimentul ar trebui să se deruleze cu viteză, în 150-180 de zile de la deschiderea procedurii. Nu întotdeauna se întâmplă acest lucru şi multe dintre active aşteaptă un cumpărător lungi perioade, iar motivele pentru care se întâmplă acest lucru ţin de alegerea regulamentului de vânzare şi a modului în care se face vânzarea. De aceea e nevoie de o evaluare corectă, realistă, de un regulament adecvat de vânzare pentru a micşora curba deprecierii în cazul întârzierii vânzării unor bunuri şi de un marketing digital care să descrie bunurile, precum şi de licitaţia online. Falimentul nu este un capăt de ţară, ci înseamnă radierea unui cod fiscal, iar ce contează sunt oamenii şi tonusul moral şi modul de a investi al antreprenorilor".

---

Actualizare Dan Crivăţ, Chief Operating Officer TradeX Transfer Afaceri: "Acum vorbim de vânzări de afaceri de la câteva zeci de mii de euro până la câteva milioane euro maxim.

Transferul de afaceri a devenit o prioritate pentru UE, deoarece proprietarii SRL-urilor sunt îmbătrâniţi şi trebuie să existe o capacitate de transfer către antreprenori mai tineri pentru continuarea business-ului. Din cele 450.000 de transferuri ce ar trebui făcute la nivel european, 150.000 nu se fac din lipsa mecanismelor pentru transfer privind IMM-urile. În SUA, o afacere se vinde în medie la 8 ani, pentru că rata de supravieţuire a unui start-up este de 35% în primii cinci ani, iar o afacere transferată are şanse cuprinse între 90% şi 96% de a trece cu bine peste cinci ani de activitate. În România, 75% din start-up-uri nu trec de primul an şi aproximativ 60% din cele rămase nu supravieţuiesc celui de-al doilea an de activitate. Mergem pe un mod de economie liniară - adică ceea ce se naşte trebuie să moară - ceea ce nu trebuie să fie obligatoriu. Afacerile nu trebuie aruncate la gunoi pentru că au luat-o la vale, ci trebuie să le dăm o altă direcţie, care să le ridice".

---

Actualizare Călin Rechea, analist economic: "Creditul ieftin şi combinaţia de politici economice relaxate - care au existat şi înainte de criza globală din 2009-2010 - sunt sursa insolvenţelor. Economia României a fost prinsă ca o economie fragilă de actualele crize, iar dacă vom implementa PNRR, economia va fi şi mai fragilă, mai puţin rezilientă. (...) S-a discutat despre slaba capitalizare a firmelor mici. Băncile centrale le oferă idei IMM-urilor cum să scape de faliment: prin crearea unui cont fictiv pe care îl pun în corespondenţă cu pierderile. Am ajuns în situaţia în care creşterea economică nu mai poate susţine creşterea datoriilor. Cum poate fi susţinută această structură, nu ştiu. (...) Consecinţa este deteriorarea capacităţii de rambursare a datoriilor de către companii, fapt care va duce la fragilizarea sistemului bancar despre care se spunea că este bine capitalizat. (...) Pentru corectarea deficitelor gemene e o singură soluţie: dacă nu se corectează deficitul bugetar, deficitul comercial şi deficitul de cont curent nu se pot corecta. Am ajuns în situaţia în care distrugerea cererii nu este o soluţie. Creşterea deficitului este o problemă, dar viteza creşterii este îngrozitoare, din cauza vulnerabilităţilor sistemice".

---

Actualizare Gheorghe Piperea, Managing Partner, Piperea şi Asociaţii: "PNRR este un fel de plan de reorganizare a ţărilor europene, iar asta înseamnă că toate statele membre sunt în insolvenţă şi le paşte falimentul, din cauza împrumutului imens luat de Comisia Europeană în pandemie. De aceea CE a aruncat în piaţă 750 miliarde euro".

---

Actualizare Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economice, Industrii şi Servicii din Senat: "Ajutarea cu energie electrică a Republicii Moldova nu poate fi permanentizată. Am dat pentru că am avut de unde, consumul intern fiind undeva între 5000 şi 6000 MW. Dar iarna consumăm între 9000 şi 9500 MW, în condiţiile în care producem maxim 7000 MW; restul va trebui să importăm. De aceea nu ştiu dacă în timpul iernii vom mai putea să dăm energie electrică Republicii Moldova. Dar de dat, până acum le-am dat".

---

Actualizare Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economice, Industrii şi Servicii din Senat: "Datele din 2020 - când eram la începutul crizei energetice - sunt depăşite cu mult. Dacă 3 din 10 gospodării ajunseseră în 2020 în sărăcie energetică deoarece cheltuiau mai mult de 10% din venit cu plata facturilor la energie electrică, acum a crescut numărul acestora. E clar că tot mai mulţi cetăţeni se confruntă cu sărăcia energetică, iar acest lucru pleacă de la preţul energiei, inclusiv la nivel european. În privinţa inflaţiei, suntem într-o situaţie în care avem o marjă foarte mică de manevră. România ar fi putut avea o situatie cu mult mai bună, dacă polticile în domeniul energiei ar fi fost altele. Ne-am pus speranţe că PNRR va fi un push de dezvoltare a societăţii româneşti, dar din nefericire a fost făcut foarte prost, într-un cadru foarte restrâns - premierul Cîţu, ministrul Ghinea şi alte două persoane - şi aflăm acum ce nenorociri sunt în acest PNRR. Statul român ca să primeacă banii şi-a asumat nişte jaloane şi ţinte, printre care şi procentul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile publice. Am aflat ulterior că ministrul Ghinea a confundat noţiuni şi termeni care privesc legea pensiilor ocupaţionale şi le-a considerat speciale. Acest PNRR făcându-se prost cu ţinte şi jaloane pe care nu le poţi îndeplini.... Sunt situaţii în care avem obiective - cum e un spital de la Bacău - care nu există juridic, fiind desfiinţat. Sunt alocări de 500 milioane euro pentru piste de biciclete pe cărări de munte, care pleacă de nicăieri şi ajung nicăieri, în condiţiile în care nu ai alocat un cent pentru agricultură. Dar aşa e când un plan e făcut de nişte iresponsabili, care au lăsat la o parte interesele României. Dacă noi nu reuşim să rezolvăm chestiunea preţului energiei electrice, vom avea probleme, pentru că mecanismul de compensare şi plafonare propus de Ministrul Energiei nu are niciun fel de aplicare la marii consumatori industriali, firme româneşti care produc, care nu sunt IMM-uri, care au mii de angajaţi şi care sunt în situaţia să nu îşi poată plăti factura electrică ceea ce va duce la disponibilizări masive. Dacă nu rezolvăm această chestiune, dacă nu reglementăm preţul, va fi o situaţie foarte dificilă, ceva absolut nebunesc. Dorim reglementarea preţului energiei electrice de la 1 ianuarie pe tot lanţul de la producător, la distribuitor, furnizor şi client. Cel mai important lucru e partea de producţie a energiei electrice, pentru că preţul creşte când ai producţie limitată pe piaţă. Liberalizarea pieţei energiei a fost una greşită, nu pentru că ar fi un lucru rău - e bună liberalizarea -, dar Ministerul Energiei a scos înainte din piaţă producători de energie electrică şi a liberalizat piaţa, ceea ce a dus la creşterea preţului din cauza producţiei insuficiente. (...) Ministerul Energiei, pe baza Green Deal, s-a angajat în PNRR să facă tranziţia de la producţia energie pe cărbune prin gaz, dar paradigma s-a schimbat după declanşarea războiului din Ucraina. UE a regândit politica, a pus Green Deal un pic pe stand-by şi a dezvoltat o nouă acţiune RePowerEU. Noi suntem printre puţinele ţări din UE care avem un mixt energetic consistent: nuclear, hidro, eolian, solar, carburi şi cărbune. (...) La energie eoliană deşi avem capacitate instalată de 300MW producem doar 10%, ceea ce nu ne asigură consumul intern. Suntem într-o situaţie mai rea decât ne putem imagina. România, dacă s-ar închide grupurile energetice pe cărbune prevăzute ca atare în PNRR, ar avea un deficit 2200 MW în condiţiile în care nu punem nimic în loc. Eu nu pledez pentru menţinerea pe termen nelimitat a producţiei energiei pe cărbuni - acest tip de producţie nu mai are viitor, cel puţin în Europa -, dar acum singura posibilitate pentru a trece peste această perioadă este de a folosi capacităţile respective, mai ales că nu prea mai avem de unde să importăm energie electrică".

---

Actualizare Dumitru Nancu, Director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM: "Anul viitor vom intra la jumătatea perioadei de rulare a creditelor garantate de FNGCIMM pe IMM Invest şi prin care oferim posibilitatea de refinantare a creditelor pe care IMM-urile le au în derulare, iar riscul de a intra în insolvenţă este redus. Prin IMM Invest Plus s-a creat posibilitatea de a-ţi refinanţa creditele pe o perioadă de şase ani, cu neplata timp de 12 luni costurilor aferente. De aceea, avem un număr redus de intrare în insolvenţă a firmelor, mai ales că avem o perioadă de graţie ce ajunge şi până la 1,5 ani. E important ca IMM-urile să plătească creditul principal, restul accesoriilor intrând în sarcina statului pe ajutorul de stat".

---

Actualizare Dumitru Nancu, Director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM: "În 2022, pe cele trei surse de garanţii s-au acordat 54.000 de garanţii pentru IMM-uri, în valoare totală de peste 11 miliarde lei şi care susţin credite în economie de peste 15 miliarde lei. IMM Invest Plus - e cea mai bugetată schemă de ajutor de stat de către Comisia Europeană, cu 4 miliarde euro. Avem înregistrate până în prezent 12254 cereri, credite solicitate de 6000 de IMM-uri. Cel mai accesat IMM Invest Plus - 5000 de cereri, urmat de IMM Prod cu 1000 de solicitări, garant Construct şi Agro IMM. 85% din credite se duc pe capitalul de lucru, iar 15% pentru investiţii. În 2021 din cei 1137 beneficiari ai garanţiilor acordate de FNGCIMM din surse proprii doar 66 au intrat în insolvenţă, iar în anul 2022, până în prezent, din 1000 beneficiari, 49 de IMM-uri au intrat în insolvenţă. În 2022, a crescut de la 5,8 (în 2021) la 5,9% ponderea numărului de beneficiari în insolvenţă, iar pe expunerea totală numărul celor aflaţi în insolvenţă a scăzut de la 6% anul trecut la 4% anul acesta. La IMM Invest din 38429 beneficiari în 2022 doar 93 au intrat in insolvenţă".

---

Actualizare Florian Geantă, Preşedinte Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului: "Se poate ca pe viitor numărul insolvenţelor să crească. AAAS gestionează în proceduri de insolvenţă aproximativ 500 de societăţi, adică peste 12% din insolvenţele la nivel naţional. Procedurile gestionate de noi sunt foarte complicate, marea majoritatea creanţelor sunt creanţe bugetare preluate de la ANAF. Instituţia noastră este rigidă, pentru că în spatele nostru sunt decizii greu de luat. În momentul în care facem o evaluare la activul funcţional trebuie multă atenţie, pentru că în spatele nostru stau şi alte instituţii de control. Există o anumită birocraţie pe care o întâlnim la toate instituţiile publice, dar lucrurile încep să funcţioneze bine. Prioritatea noastră este să redăm în circuitul public acea societate care a intrat în insolvenţă. De multe ori nu s-a întâmplat aşa pentru că la unele societăţi, situaţia financiară era foarte complicată".

---

Actualizare Florian Neagu, Director Banca Naţională a României: "Din păcate, dezvoltarea în ultimele decenii a fost pe cantitativ şi nu pe calitativ.

O soluţie a fost dezvoltarea unei strategii pentru promovarea produselor de calitate, inclusiv introducerea unor scheme de calitate. Apoi, în multe industrii, ideea este de a încerca promovarea unor campioni naţionali. Pe o fereastră de 5 sau 10 ani, din păcate în economia românească firmele rămân la aceeaşi dimensiune a activităţii şi a resurselor şi nu reuşesc să se dezvolte. Am propus elaborarea unei metodologii publice privind identificarea potenţialilor campioni naţionali, care să fie sprijiniţi de autorităţile centrale. În realitate, politicile statului au fost de a servi pe toată lumea, pe principiul primul venit, primul servit, fără criterii de destinaţie - cum ar fi investiţiile, iar o asemenea strategie nu este eficientă. Trebuie să stabileşti domeniile nişă pe care vrei să le dezvolţi şi să stabileşti criteriile pe care vor fi finanţate companiile respective pentru a le ajuta să devină campioni naţionali".

---

Actualizare Florian Neagu, Director Banca Naţională a României: "Trebuie să ne uităm cum putem accesa fondurile semnificative puse la dispoziţie pentru atingerea obiectivelor climatice. Firmele care ar putea fi afectate de schimbările climatice au un rol mare. 50% din activele companiilor din economia românească ar putea fi la risc, cu consecinţe de creştere a insolvenţelor. Industria poate cunoaşte riscuri importante din acest punct de vedere. Ne trebuie o tranziţie ordonată pentru ca numărul de insolvenţe să fie cât mai mic. Pentru această tranziţie, în următorul deceniu, am identificat 60 miliarde euro pentru finanţarea proiectelor de investoţii verzi".

---

Actualizare Florian Neagu, Director Banca Naţională a României: "Evoluţia insolvenţei este pe radarul BNR şi al instituţiilor europene.

La nivel european se estima că numărul insolvenţelor va cunoaşte o creştere semnificativă în contextul pandemiei, dar nu s-a întâmplat acest lucru pentru că autorităţile din aproape toate ţările au consumat resurse semnificative pentru a sprijini IMM-urile, dar asta a condus la majorarea datoriei guvernamentale care au devenit mai mari decât cele de după al doilea război mondial. În afară de asta, România se caracterizează şi prin câteva dezechilibre macroeconomice şi vulnerabilităţi structurale. Ceea ce se întâmplă la noi sunt aşa-numitele deficite gemene - fiscal şi de cont curent. Experienţa din ultimul secol arată că atunci când se manifestă aceste dezechilibre în aceeaşi ţară, posibilitatea ca ele să se translateze în economia reală prin creşterea numărului de insolvenţe este semnificativ. Suntem singura ţară din UE aflată în procedură de deficit excesiv. Dacă vrei să vezi situaţia sintetică a unei ţări, te uiţi la deficitul de cont curent, care arată că importăm tot mai mult decât exportăm, iar deficitul de cont curent e într-o continuă creştere. Gradul lui de acoperire cu fluxuri nepurtătoare de dobândă a crescut semnificativ. Dăm de lucru altor economii şi ne îndatorăm şi plătim dobânzi mai mari pentru acest lucru. Dacă aceste lucruri nu sunt corectate în mod ordonat cei care vor resimţi aceste dezechilibre vor fi companiile şi populaţia inclusiv prin creşterea numărului de insolvenţe".

---

Actualizare Gheorghe Piperea, Managing Partner, Piperea şi Asociaţii: "Trăim într-o plină epocă a distrugerii. Oamenii simpli sărăcesc, IMM-urile abia mai au aer să supravieţuiască, să respire, întreprinderile mari sunt greu de susţinut în piaţă din cauza preţurilor la energie. Inflaţia anunţată de INS şi BNR depăşeşte deja 16%; înţeleg însă că inflaţia resimţită la alimente este de peste 27%, iar puterea de cumpărare scade ceea ce duce la supraîndatorare ceea ce face ca dpdv macroeconomic să determine nu doar unr ecul al consumului, ci face ca oamenii să se abţină de la a consuma. Oamenii nu îşi mai fac planuri, nici măcar city-break-uri, nici să cumperea casă sau maşină. Comercianţii vând mai puţin, producătorii produc mai puţin, au mai puţină nevoie de resurse umane şi locuri de muncă, ceea ce duce la o rată mare a şomajului şi ceea ce poate duce la stagflaţie, de unde nu vom mai putea vorbi nici de o creştere fluctuantă în W, aşa cum s-a creat impresia la finalul pandemiei. Reducerea consumului persoanelor fizice e o problemă macroeconomică extrem de gravă şi nu ştiu care este motivul pentru care autorităţile nu iau măsuri pentru creşterea puterii de cumpărare. În Franţa se discută de două luni în Parlament despre o lege a creşterii puterii de cumpărare. Dezbaterea a fost acerbă, încât săptămâna trecută guvernul francez şi-a asumat responsabilitatea pe această lege ceea ce i-a atras trei moţiuni de cenzură.

Începând cu anul 2020, România a lansata IMM Invest, care a avut succes, s-au lyat credite de 40 miliarde lei si companiile au rămas în viaţă, dar banii s-au luat doar în proproţie de 15% pentru investiţii, în timp ce 85% au fost utilizaţi pentru capital de lucru, care a fost deturnat pentru rostogolirea unor datorii anterioare. Nu ştiu cât de mult timp va mai putea fi folosit acest program, pentru că Franţa, Germania şi Italia au început să renunţe la acest tip de măsuri, pentru că nu avem o relansare în V ci în W.

IMM-urile care nu s-au calificat pentru IMM Invest, pentru îngheţarea sau rostogolirea creditelor pentru că nu au fost bancabile, au supravieţuit printr-un mijloc aflat la limita legalităţii: pierderile au fost camuflate prin diverse operaţiuni mai mult sau mai puţin transparente de creditare pe de o parte a acţionarului majoritar si pe de cealaltă parte a IMM-urilor, pierderile rămânând necontabilizate. În România nu există interes pentru acoperirea pierderilor. (...) Valul mare de insolvenţe e zăgăzuit de programele guvernamentale".

---

Actualizare Mihai Daraban, Preşedinte al CCIR: "Avem o temă importantă pe agenda publică ce trebuie să fie mult mai aparentă, mai stringentă. Îmi pare foarte rău că celebrul Minister al Antreprenoriatului şi Turismului nu e aici, deşi a fost invitat şi există un ministru şi cinci secretari de stat, dar care nu consideră că trebuie să participe aici. Vorbim de 4767 insolvenţe la societăţi şi PFA-uri în primele nouă luni ale anului 2022. Sunt şi judeţe campioane şi judeţe codaşe. Pe primul loc e Bucureşti cu 827 insolvenţe, urmat de Bihor - 299, Cluj cu 256, iar cele mai puţine în Harghita şi Covasna, cu 24 şi 23. Pe companii 1290 de insolvenţe în comerţul cu ridicata, 290 în construcţii şi 612 în industria prelucrătoare".

---

Soluţii de consolidare sau de creştere a lichidităţii, redresarea şi ştergerea datoriilor, precum şi insolvenţa ca metodă de salvgardare sunt câteva dintre temele ce vor fi abordate în cadrul conferinţei "Indiciile macro-economice ale insolvenţei sistemice. Realităţi şi soluţii pentru redresare", organizată astăzi de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi SCA Piperea şi Asociaţii, în parteneriat cu RomInsolv SPRL.

Inflaţia, creşterea dobânzilor, scăderea puterii de cumpărare şi reducerea abruptă a venitului intern brut nu sunt singurele indicii ale unei posibile depresiuni economice pe final de an 2022 şi început de an 2023, atrag atenţia organizatorii. Aceştia arată: "Programele guvernamentale de susţinere a economiei contra efectelor negative ale perioadei de pandemie, cum ar fi IMM Invest, denotă o realitate cruntă, diferită de previziunile care au stat la baza conceperii acestora, precum şi un risc major de dezechilibre bugetare. S-a considerat că, oricât va costa, statul va sprijini economia şi populaţia, în speranţa că economia îşi va relua creşterea la ieşirea din pandemie. Evoluţia în V s-a dovedit a fi însă, o evoluţie fluctuantă în W, urmată de o scădere şi o stagnare prelungită (L), cu mari «şanse» de a deveni o groapă de potenţial. Astfel, programul IMM Invest, alături de altele concepute în această perioadă, nu înseamnă altceva decât o expunere a statului pe garanţii pentru credite care depăşesc 10 miliarde de euro. Mai mult de 85% din sumele obţinute de la bănci au fost utilizate de către IMM pentru capital de lucru, doar 15% fiind utilizate pentru investiţii. Şi mai grav, capitalul de lucru nu a fost utilizat pentru nevoile curente de finanţare, ci pentru «rostogolirea» datoriilor istorice".

Sursele citate subliniază că insolvenţa poate fi o soluţie de evitare sau de tratament judiciar/administrativ al dificultăţilor financiare ale întreprinderilor. În acest context, conferinţa îşi propune să identifice şi să fixeze aceste soluţii, într-o manieră simplă, comprehensivă, uşor de utilizat, atât de către comercianţi, cât şi de către instituţiile creditoare, autorităţi şi instanţe. Legea insolvenţei, care tocmai s-a modificat, permite noi metode de alertă, prevenţie şi tratament extrajudiciar al dificultăţilor financiare ale întreprinderilor debitoare, conform organizatorilor evenimentului.

Aceştia menţionează că falimentul, la rândul său, poate fi utilizat ca o metodă rapidă, onestă şi ordonată de asanare a mediului economic, prin eliminarea din matricea de afaceri a întreprinderilor neviabile, care contaminează mediul de afaceri, inclusiv prin reintroducerea în circuitul juridic, fiscal şi economic al activelor iniţial neviabile, într-un mod care poate să fie prietenos cu mediul şi respectuos cu reglementările ecologice.

Procedurile de insolvenţă pot fi utilizate chiar şi ca metode de privatizare a întreprinderilor publice aflate în dificultate financiară, metode care pot fi utilizate fără teama de intervenţiile restrictive ale autorităţilor din domeniul ajutorului de stat.

De asemenea, procedurile de insolvenţă pot fi soluţii la gravele crize de supra-îndatorare în care ajung tot mai mulţi simpli particulari, cetăţeni care sunt afectaţi de creşterea exponenţială a costului vieţii, de ratele crescătoare ale creditelor ori chiar de falimentul angajatorului, cu consecinţa şomajului de lungă durată.

Legislaţia fiscală permite, de asemenea, proceduri administrative de redresare a contribuabililor cu datorii, care îmbină eşalonarea cu ştergerea unei părţi din datoria fiscală. Aceste proceduri pot fi utilizate chiar şi de către întreprinderile insolvente, cu condiţia ca acestea să intre în vigoare după ce debitorul iese din insolvenţă.

Conferinţa se va desfăşura la sediul CCIR Business Center, Amfiteatrul A. I. Cuza, şi va avea următoarele teme:

-Indicatori economici care se înrăutăţesc şi costuri care cresc vertiginos. Soluţii de consolidare sau de creştere a lichidităţii

-Alerta şi responsabilitatea managerială ca mecanisme de prevenţie a dificultăţilor financiare ale întreprinderii;

-Întreprinderi mari şi IMM-uri în dificultate. Rolul băncilor şi al programelor de stat (de tipul IMM Invest) în finanţarea - punte;

-Redresarea şi ştergerea datoriilor;

-Insolvenţa cu metodă de salvgardare;

-Facilităţile fiscale ca metode de redresare. Eşalonarea şi ştergerea datoriilor bugetare, în sistemul OG nr.6/2019;

-Falimentul ca metodă de asanare a economiei şi de reintroducere a activelor viabile în circuitul economic;

-Insolvenţa comercianţilor persoane fizice;

-Destinul personalului întreprinderilor insolvente;

Evenimentul va fi deschis de Mihai Daraban, Preşedinte al CCIR şi Gheorghe Piperea, Managing Partner, Piperea şi Asociaţii.

Printre speakerii confirmaţi se numără Florin Spătaru, Ministru al Economiei, Daniel Zamfir, preşedntele Comisiei economice din Senat, Florian Neagu, director Banca Naţională a României, Florian Geantă, preşedintele Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului, Dumitru Nancu, preşedinte Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, Călin Coşar, peşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România - Israel, Alexandru Răţoi, asistent universitar şi avocat în cadrul Piperea şi Asociaţii, Irina Sorescu, avocat la Piperea şi Asociaţii, Florian Mateiţă, asociat RomInsolv SPRL.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

03 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9005
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4823
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9076
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4945
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3749

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro