Revista BURSA Construcţiilor

CONSTANTIN BUCUROIU, PREŞEDINTELE ASIAA:"Industria de apărare are nevoie urgent de finanţare"

A consemnat George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii / 07 ianuarie

"Industria de apărare are nevoie urgent de finanţare"

Industria naţională de apărare se află la limita supravieţurii, deşi decidenţii politici s-au lăudat în ultimii trei ani cu sumele alocate pentru programele de înzestrare a Armatei. Din păcate, din procentul de 2% au ajuns în industria de apărare sume insignifiante, care nu au menirea de a contribui la retehnologizarea şi dezvoltarea anumitor sectoare de activitate. În privinţa contractelor de achiziţie şi tehnică militară încheiate cu partenerii străini, foarte puţine dintre acestea conţin clauze de offset, iar o parte dintre cele care au o astfel de prevedere nici măcar nu sunt în derulare fiind blocate de numeroase contestaţii în instanţele din ţara noastră. În aceste condiţii, reprezentanţii angajaţilor din industria de apărare consideră că este necesară o intervenţie urgentă a statului pentru finanţarea acestui sector de activitate vital pentru ţara noastră.

De aceea, liderii sindicali au solicitat o întrevedere cu Claudiu Năsui, noul ministru al Economiei, pentru a găsi împreună soluţiile necesare pentru demararea activităţii în condiţii optime în industria de apărare. Despre toate acestea aspecte, am realizat un interviu cu Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA).

Reporter: Domnule preşedinte, care sunt problemele cu care se confruntă industria naţională de apărare?

Constantin Bucuroiu: Înainte de a vă prezenta pe scurt problemele cu care ne confruntăm, ţin să arăt că Alianţa Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică doreşte să realizeze, împreună cu actuala conducere a Ministerului Economiei, un program menit să ducă la relansarea şi modernizarea acestui sector de activitate. De aceea, am solicitat ministrului Claudiu Năsui o întâlnire, în regim de urgenţă, deoarece problemele sunt multiple şi rezolvarea lor nu mai poate fi amânată.

Prima solicitare a noastră priveşte contractele şi comenzile pe care companiile din industria de apărare ar trebui să le primească din partea Ministerului Apărării Naţionale. Dorim ca din cei 2% alocaţi MApN pentru înzestrarea Armatei, o sumă cât mai mare să se întoarcă în bugetul public prin achiziţii din industria militară autohtonă sau prin comenzi în compensare prin legea offset pentru achiziţiile din import. De asemenea, este nevoie de continuarea acordării de fonduri pentru investiţii, prin aport la capitalul social, în vederea retehnologizării, modernizării societăţilor pentru a face faţă concurenţei pe piaţa mondială, alocările urmând a se face exclusiv prin majorarea participaţiei statului la capitalul social.

Reporter: Cum se va împăca acest punct cu faptul că mai sunt companii din industria de apărare care înregistrează datorii către bugetul de stat?

Constantin Bucuroiu: În primul rând prin anularea de către Guvern a datoriilor istorice. În acest sens solicităm să fie aplicate prevederile HG HG 979/2000 sau datoriile respective să fie transformate în acţiuni ale statului la respectivele companii. Acest lucru este posibil ţinând cont şi de faptul că în multe dintre societăţile din industria de apărare, statul este acţionar majoritar. Rentabilizarea companiilor s-ar mai putea face şi prin deblocarea, în regim de urgenţă, a vânzărilor şi închirierilor activelor disponibile, scoase din inventarul capacităţilor din industria de apărare. Companiile din domeniu sunt sufocate de costuri generate de administrarea unor terenuri (zeci de hectare) şi clădiri neutilizabile, cheltuieli cu întreţinere spaţii, pază, etc.. Apoi ar fi necesară includerea operatorilor din industria de apărare printre beneficiarii taxării inverse a TVA-lui. Aceas­tă prevedere ar urma să se aplice şi în cazul vânzărilor şi închirierilor activelor disponibile neutilizabile pe care le au în patrimoniu societăţile respective. Totodată, considerăm că este necesar să se impună acordarea, fără scrisori de garanţie, a unui avans de 30% la contractele din partea instituţiilor militarizate: MApN, MAI, SPP, SIE, SRI, etc..

Reporter: Sunt de ajuns aceste măsuri pentru a da o gură de oxigen industriei de apărare?

Constantin Bucuroiu: Da, dar ele trebuie completate şi cu altele. De exemplu, imediat după aprobarea bugetului de stat, bugetele de venituri şi cheltuieli ale companiilor cu capital majoritar de stat din industria de apărare pentru anul 2021 să fie aprobate cu celeritate, pentru a porni investiţiile de care avem nevoie. Ar mai fi nevoie de operarea anumitor modificări legislative. De exemplu modificarea legii 232/2016, apoi normele privind exceptarea industriei de apărare de la OG 26/2013 şi Legea 109/2011, privind guvernanţa corporativă, etc.. De asemenea, avem nevoie ca finanţarea organigramei de avarie (nucleu) să se facă nu doar conform Legii 232/2016, ci şi raportat la programele societăţilor, în funcţie de cerinţe şi complexitatea produselor pe care le execută.

Reporter: Are industria naţională de apărare personalul necesar să implementeze proiectele de care au nevoie forţele armate ale ţării?

Constantin Bucuroiu: În acest domeniu, confirm că ne confruntăm cu o lipsă de personal calificat şi de aceea considerăm că este nevoie de o politică de personal adecvată la nivel naţional. Prin această politică trebuie să stabilim cum rezolvăm atragerea către industria de apărare şi aeronautică a forţei de muncă tânără specializată, atâta timp cât salariile sunt la nivel minim, salarii care nu asigură un trai decent lucrătorului şi familiei. Propunerea noastră este de parteneriat: autoritatea naţională de formare profesională- licee- societăţile din industria de apărare, în sistem dual cu finanţare de la bugetul public pe baza unui program denumit "Prima slujbă".

Reporter: Referitor la veniturile angajaţilor, cum vedeţi rezolvarea situaţiei actuale?

Constantin Bucuroiu: Angajaţii din industria de apărare beneficiază de o salarizare situată mult sub media pe economia naţională. De aceea, propunem aplicarea şi în acest domeniu a condiţiilor de impozitare similare industriei IT, respectiv scutirea de impozit pentru veniturile realizate de personalul angrenat în această ramură, situaţie în care vom putea atrage spre această industrie personal tânăr calificat la locul de muncă sau cu studii medii şi superioare. Responsabilitatea noastră este să facem lucrurile în aşa fel încât salariaţii noştri să nu aibă de suferit, să fie apărate locurile de muncă, să fie asigurat un trai decent. Eu nu pot merge la preşedintele ţării sau să mă adresez Consiliului Suprem de Apărare a Ţării ori comisiilor parlamentare până când nu iau act de cunoaşterea gândirii, programului celui care patronează sectorul industrial de apărare. Nu poţi pune carul înaintea boilor şi să mergi să spui că lucrurile nu merg bine. În această perioadă în care se vorbeşte despre tăieri şi despre îngheţarea salariilor, dacă nu rămânem echilibraţi, avem de pierdut. Avem unităţi care merg mai bine, altele bine, mai puţin bine şi rău. Trebuie să ne gândim la toţi cei 11.700 de lucrători din industria de apărare. Speranţa salariaţilor noştri stă în noi şi de aceea nu ne permitem să greşim. S-au făcut destule greşeli în timp, nu mai avem dreptul să greşim. Noi nu suntem oameni de partid, politica noastră este una singura: politica salariatului. Însă este cert că industria de apărare are nevoie urgent de finanţare.

Reporter: Vă mulţumim.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. mai avem de cumparat ceve fier vechi de la americani, englezi etc

    dupa, poate! 

    Domnul din articol MINTE!

    Industria Militara este pe o curba ascendenta inca din 89, asa cum dupa fiecare ciclu economic armamentul si tehnologizarea militara creste ca factor odata cu crestere vulnerabilitatii economice si a creditului (datoriei) in sistem. 

    Pe aceeasi curba sccendenta sunt mai multe state, deci in viitor urmeaza o instabilitate economica severa (10-20 de ani) in zona statelor ce se militarizeaza sau in zona statelor ce sunt controlate de cele ce se militarizeaza. 

    ROMANIA este pe un trend ascendent in MILITARIZARE fapt ce o sa ne angreneze, in viitor, in mai multe conflicte militare (la care vom lua parte). 

    Ciclurile economice din istorie demonstreaza expansiunea si contractia militara a mai multor natii odata cu cresterea instabilitatii valutei tranzactionate sau a monedei nationale (pentru apararea suveranitatii atunci cand uzura finala a monedei nationale atinge prag de resetare prin modificare constitutie, revolutie sau situatii de razboi). 

    1. semnat comenturi "cretine"

      Cred că mai degrabă industria militară a țărilor de unde cumpărăm armament la suprapreț e pe trend ascendent. Nici nu știam că noi mai avem industrie de armament.

      Ca a noastra este in urma e alt subiect.

      Romania fabrica la Cugir armament si vinde international! 

      Pana in 89-90 se fabricau masini de spalat si electrocasnice ce se vindeau national sau international! 

      A creste militar nu se compara cu alte puteri ci cu pibul potential intern! 

      Trendul nostru arata ca peste zeci de anivom avea o curba exponentiala in militarizari si sisteme de aparare (chiar si pe timp de pace); cat si din ce in ce mai multe participatio pe glob in conflicte militare. 

      Sa nu crezi nimic din ce iti zic!  

      Studiaza si observa istoria cum de arata in fata ta. 

      Acum nu mai esti chemat obligatoriu in armata (nu mai ai o moneda suverana de aparat), acum esti “cumparat” sa te inrolezi in armata (pentru a apara interesele comerciale a unor investitori si a deschide etc forme de rute comerciale sub diferite ideologii democratice etc). 

      Iti recoman sa citesti istoria de crestere si descrestere a expansiunii unei natii si aliante economice militare ideologice monetare. 

      Semnat comenturi “cretine” 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

18 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1340
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4992
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7441
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.2808

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
piperea.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro