Parlamentari ai Uniunea Salvaţi România şi Partidul Naţional Liberal au depus o iniţiativă legislativă prin care anul 2027 ar urma să fie declarat „Anul României Europene”, iar perioada 2027-2037 să fie consacrată drept „Deceniul Consolidării Europene”. Proiectul este lansat în perspectiva împlinirii a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană şi propune un nou obiectiv strategic pentru ţară: integrarea deplină în nucleul decizional european. Iniţiativa poartă deviza „20 de ani Acasă în Europa” şi urmăreşte transformarea aniversării aderării într-un moment de reflecţie şi, totodată, într-un punct de pornire pentru un proiect naţional orientat spre următorii zece ani.
• Obiectivele pentru perioada 2027-2037: euro, convergenţă şi influenţă europeană
Potrivit iniţiatorilor, „Deceniul Consolidării Europene” ar trebui să aibă câteva ţinte majore: aderarea României la Zona euro; atingerea mediei Uniunii Europene în ceea ce priveşte PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare; valorificarea oportunităţilor din Cadrul Financiar Multianual 2028-2034; consolidarea rolului României în procesul decizional european; întărirea securităţii la frontiera estică a Uniunii.
• Bilanţul a două decenii de apartenenţă la Uniunea Europeană
Iniţiatorii subliniază că aderarea la Uniunea Europeană a reprezentat principalul motor al modernizării României, prin accesul la fonduri europene, piaţa unică, libertatea de circulaţie, programe educaţionale precum Erasmus+, investiţii în infrastructură şi consolidarea statului de drept. Conform datelor prezentate de iniţiatori: România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile; contribuţia la bugetul UE s-a ridicat la circa 35,9 miliarde de euro; soldul net pozitiv a fost de aproximativ 72,4 miliarde de euro;
pentru fiecare euro contribuit la bugetul european, România a primit înapoi circa trei euro. Ovidiu Cîmpean, deputat PNL şi vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Europene, consideră că următorul deceniu trebuie să fie dedicat consolidării influenţei României în cadrul Uniunii. „Aderarea la zona euro nu este o chestiune tehnică, este o decizie strategică de ancorare a României în nucleul european”, a afirmat parlamentarul liberal. Acesta a subliniat şi importanţa sprijinirii Republica Moldova, Ucraina şi a statelor din Balcanii de Vest în parcursul lor european, apreciind că extinderea Uniunii reprezintă „o investiţie directă în securitatea României”. Alin Stoica, deputat USR şi co-iniţiator al proiectului, a evidenţiat rolul societăţii civile în apărarea democraţiei şi a statului de drept. „Societatea civilă a fost cea care a împins România înainte, a apărat valorile fundamentale şi a reacţionat la încercările de a transforma România într-un stat iliberal”, a declarat acesta. Proiectul legislativ recunoaşte explicit contribuţia cetăţenilor, a presei independente, a mediului academic, a autorităţilor locale şi a sectorului privat la consolidarea orientării europene a României.
• Un proiect simbolic cu miză strategică
Prin instituirea „Anului României Europene” şi a „Deceniului Consolidării Europene”, USR şi PNL încearcă să fixeze o direcţie strategică pe termen lung pentru dezvoltarea ţării, într-un context marcat de provocări geopolitice, economice şi de securitate. La 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, iniţiatorii susţin că România trebuie să treacă de la statutul de beneficiar al integrării europene la cel de actor influent în definirea viitorului Uniunii.























































Opinia Cititorului