Trebuie să avem ”cât mai repede” un guvern cu puteri depline, spune guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, subliniind că actuala criză politică afectează investiţiile. Domnia sa a declarat ieri, în conferinţa de presă în care a prezentat raportul asupra inflaţiei: ”Ne trebuie guvern, în mod clar, cât mai repede. România trebuie să fie stabilă politic. Nu va fi bine dacă formarea noului guvern se va prelungi foarte mult. Un premier tehnocrat nu ar fi, în mod neapărat, o soluţie. Eu am fost un astfel de premier, dar lumea uită că eu participam la şedinţele de guvern încă înainte de asta, pentru că nu erau bani şi negociam alături de ei toate acordurile cu FMI. Nu ştiu cât de uşor i-ar fi unui tehnocrat, venit din exterior, să intre rapid în probleme şi mai ales să îi influenţeze pe toţi membrii guvernului. Trebuie să ai o anumită credibilitate, să-i cunoşti, să te cunoască. Altfel, vorbeşti în gol”.
Guvernatorul BNR a menţionat că trebuie continuată corecţia fiscală, precizând: ”Corecţia fiscală este o necesitate pentru că, altfel, pieţele ne vor penaliza şi vom fi nevoiţi să strângem cureaua mult mai mult. Nu avem nevoie de noi creşteri de taxe, dar nici nu poate fi vorba despre scăderi în următoarea perioadă. Pentru o politică fiscală sănătoasă, nu ar trebui să scadă TVA sau alte taxe, sub nicio formă”.
• ”Sperăm să nu mai fim campioni la inflaţie, în toamnă”
Mugur Isărescu a afirmat că inflaţia din ţara noastră va creşte până în iulie, după care va scădea, iar la finele anului este estimată la aproximativ 5%. Guvernatorul BNR a spus: ”Izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu şi blocarea strâmtorii Ormuz au generat un şoc major pe pieţele internaţionale de petrol şi gaze, cu efecte în lanţ asupra mai multor sectoare economice. Acest fenomen, denumit în Europa «inflaţia Ormuz», va împinge inflaţia din România în perioada următoare. Inflaţia va creşte până prin iulie. Nici noi nu ştim exact cât. Sunt mulţi factori. Probabil că se duce până la 11%. Creşterile vor fi mici. Apoi, în septembrie, vom avea deja o inflaţie de 6%, iar spre sfârşitul anului - de 5 şi ceva la sută. S-ar putea să nu mai fim, în toamnă, campioni la inflaţie”.
În prezent, rata inflaţiei în România este de 10,7%, iar guvernatorul BNR a afirmat că prognoza viitoare depinde atât de evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu, cât şi de revenirea stabilităţii politice interne: ”Proiecţiile sunt strict condiţionate de ipoteze privind implicaţiile conflictului din Orientul Mijlociu. Trebuie să adăugăm şi revenirea la un minim de stabilitate politică şi guvernamentală, adică să avem guvern”.
• ”Nu am ţinut cursul artificial”
Guvernatorul BNR s-a referit şi la dinamica din ultima lună a cursului valutar, în contextul tensiunilor politice interne, afirmând: ”Citesc tot felul de lucruri «interesante», cum că e ţinut artificial cursul. Noi nu am ţinut cursul artificial şi asta se vede din evoluţia rezervelor valutare. Trebuia să vindem cantităţi mari de valută ca să fi ţinut cursul jos artificial. Şi atunci cum mai creşteau rezervele internaţionale? Au crescut cu 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, adică s-au dublat. Am intervenit pe piaţă, dar am intervenit în principal cumpărând valută şi evitând ca leul să se aprecieze. Grosul cumpărărilor nu le-am făcut direct din piaţă, ci de la Ministerul de Finanţe. Cu alte cuvinte, Ministerul de Finanţe, în loc să vândă încasările valutare din fonduri europene sau din împrumuturi externe direct în piaţă, cu variaţii foarte mari asupra cursului de schimb, le-a vândut Băncii Naţionale. Când are nevoie de lei, Ministerul nu vinde 20 de milioane de euro. Ne vinde nouă unu, două miliarde de euro. Şi, într-o piaţă destul de «subţire» cum este piaţa noastră valutară, ce înseamnă să vinzi într-o zi un miliard de euro? Înseamnă o apreciere puternică a cursului, iar pe urmă o depreciere”.
Mugur Isărescu a mai spus: ”Se pare că, la nivelul actual, ne putem permite o flexibilitate mai mare a cursului, pentru că rezervele sunt la un nivel adecvat. Cursul pare să fie echilibrat pe piaţă. Leul nu este supraevaluat. Depinde, însă, de continuarea corecţiei fiscale şi de stabilitatea politică. Pieţele sunt foarte sensibile la ambii factori”.
Guvernatorul BNR a mai declarat că ieşirile de capitaluri din România au fost mult mai mici în primăvara aceasta faţă de aprilie-mai anul trecut, când a demisionat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
• ”Investiţiile ne pot aduce o creştere economică sustenabilă, de durată şi neinflaţionistă”
Mugur Isărescu este de părere că România trebuie să continue programul economic actual, afirmând: ”Investiţiile au crescut în trimestrele al III-lea şi al IV-lea din 2025, posibil şi în primele trei luni din 2026, dar evoluţia viitoare depinde de finanţarea din surse externe şi necesită continuitate politică. Investiţiile ne pot aduce o creştere economică sustenabilă, de durată şi neinflaţionistă. Investiţiile încă au o pondere redusă în PIB, iar aceasta trebuie să crească semnificativ ca să compenseze scăderea consumului”.
Mugur Isărescu: ”Guvernul trebuie să continue ce este în prezent. Nu neapărat să taie, nu neapărat să majoreze impozitele, să continue. A continua înseamnă să nu reduci, de exemplu, TVA. Nici să nu discuţi că te apuci să reduci TVA, ceea ce nu e simplu. Unii mizează pe asta. Să continue poate să însemne şi să menţină o anumită linie de austeritate în ceea ce priveşte creşterile viitoare de salarii. Cu toate că aici am rezerve. Nicio corecţie, nicio reformă fără suport social nu funcţionează. (...) Nu vrem, sub nicio formă, să trecem sub tăcere dificultăţile pe care le presupune orice corecţie fiscală. Dar, datoria noastră este să spunem că nicio ţară care a avut un asemenea deficit nu a găsit altă cale”.























































Opinia Cititorului