Cooperare româno-franceză pentru gestionarea crizei refugiaţilor

Cooperare româno-franceză pentru gestionarea crizei refugiaţilor

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Internaţional #Adevărul - prima victimă / 18 martie 2022

Cooperare româno-franceză pentru gestionarea crizei refugiaţilor

Laurence Auer: "Nu este normal ca doar statele de la frontiera de est a Uniunii Europene să se ocupe de gestionarea acestei crize" Fortune Pellicano: "Vom identifica împreună nevoile pe care le aveţi în gestionarea crizei refugiaţilor şi vom găsi soluţiile cele mai bune" Constantin Toma: "Trebuie să facem eforturi şi să fim alături de omologii noştri din Republica Moldova, care se află în prima linie a crizei refugiaţilor"

Reprezentanţii structurilor asociative ale administraţiei publice locale din România, Moldova şi Franţa au semnat o declaraţie comună prin care condamnă invadarea Ucrainei de către Rusia şi îşi exprimă sprijinul pentru autorităţile ucrainene şi poporul din tara respectivă. Declaraţia a fost semnată ieri, la Bucureşti, la Institutul Francez, în prezenţa Excelenţei Sale Laurence Auer, ambasadorul Franţei în ţara noastră, şi a secretarului de stat Akos Derszi, reprezentantul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

"În contextul actualei crize, administraţiile publice locale se află în prima linie pentru primirea refugiaţilor din Ucraina. Activităţile primarilor din Tulcea şi Isaccea, precum şi a primarilor din zona de nord a României au fost determinante în această perioadă şi vor continua şi în perioada următoare pentru primirea refugiaţilor, în parteneriat cu societatea civilă, cu comunităţile locale şi cu organizaţiile neguvernamentale. În acest moment, 75.000 de persoane refugiate din Ucraina se află în România şi au nevoie de ajutor din partea tuturor cetăţenilor europeni, care sunt şocaţi de invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă, un act barbar. Europa a reacţionat rapid, sub conducerea Franţei în actuala criză umanitară, dar trebuie să continuăm eforturile începute, şi am făcut acest lucru prin activarea mecanismului european de protecţie civilă pentru rezolvarea situaţiei cu care ne confruntăm. Pe lângă acesta, al doilea mecanism pe care l-am activat este acordarea unui statut temporar refugiaţilor din Ucraina pe teritoriul Uniunii Europene, indiferent de statul în care decid să rămână. Acest statut le va asigura refugiaţilor din Ucraina o protecţie care le va da posibilitatea să se instaleze, de exemplu, în Franţa, să aibă dreptul să muncească, drepturi sociale, dreptul la educaţie şi să beneficieze de asistenţa socială şi medicală necesară. Nu putem lăsa România singură, în prima linie, pentru rezolvarea acestei crize umanitare. Nu este normal ca doar statele de la frontiera de est a Uniunii Europene - România, Polonia, Ungaria, Slovacia - să se ocupe de gestionarea acestei crize. De aceea, vă spun că puteţi conta pe sprijinul guvernului francez, pe sprijinul Ambasadei Franţei la Bucureşti, pentru a împărţi împreună acest efort. Unităţile administrativ-teritoriale din cele două state vor juca un rol esenţial, mai ales că nevoile sunt cunoscute în România, iar localităţile înfrăţite pot apela la partenerii lor din Franţa pentru a reloca o parte din refugiaţii primiţi în ţara dumneavoastră, dacă aceştia doresc să vină la noi în ţară", a declarat Laurence Auer, ambasadorul Franţei în România.

"Ne aflăm în perioada exercitării de către Franţa a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. În actualul context, avem nevoie de o Uniune puternică, care să facă faţă crizelor economice şi să asigure bunăstarea cetăţenilor şi care să îşi protejeze valorile pe care s-a întemeiat. Drept urmare, în această perioadă trebuie să ne solidarizăm pentru a-i sprijini pe cei aflaţi în suferinţă, care fug din calea războiului din Ucraina. În acest moment, la nivel naţional asigurăm un important număr de locuri de cazare pentru refugiaţi, precum şi hrană, servicii medicale şi alte necesităţi, dar şi culoare de tranzit pentru aceştia către alte ţări europene, acolo unde au rude. Salutăm implicarea autorităţilor administraţiei publice locale din ţara noastră, precum şi mobilizarea şi solidaritatea arătate de cetăţenii români, organizaţiile neguvernamentale, societatea civilă şi instituţiile statului. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei sprijină cooperarea descentralizată între autorităţile administraţiei publice locale ca vector al dezvoltării locale, precum şi consolidarea parteneriatelor între comunităţile locale. Comunităţile înfrăţite au demonstrat de-a lungul timpului că reprezintă adevărate poduri între ţările noastre şi au continuat cu relaţii bune în trecut şi cu o viziune clară pentru viitor. Avem aceleaşi interese, avem aceleaşi obiective, avem valori şi tradiţii comune. Astăzi ne îndreptăm speranţele către cetăţenii Ucrainei şi către persoanele refugiate din ţara vecină faţă de care ne exprimăm întreaga solidaritate", a spus secretarul de stat Akos Derszi, care a transmis mesajul ministrului Cseke Atilla.

Sprijin operaţional din partea edililor francezi

În declaraţia respectivă, edilii din cele trei state îşi exprimă disponibilitatea pentru sprijinirea refugiaţilor şi victimelor războiului din Ucraina de a le facilita accesul în interiorul Uniunii Europene şi de a îi primi pe teritoriul localităţilor din cele trei ţări.

"Situaţia este dificilă, mai ales în Republica Moldova care se află la puţini kilometri de zonele de conflict, care se expune la riscuri majore, dar îi asigurăm pe edilii din ţara respectivă că le vom oferi tot sprijinul de care au nevoie şi pe care ni-l vor solicita. Situaţia în Ucraina a evoluat în sensul în care nu ni l-am fi dorit şi de aceea ne oferim sprijinul în actualul context grav din zona de est a Uniunii Europene. În faţa dramei care are loc în Ucraina şi la frontierele sale, edilii din România şi Moldova s-au mobilizat imediat pentru a oferi ajutor omologilor lor din Ucraina şi au răspuns concret nevoilor persoanelor care au fugit din calea războiului. În acest context, am decis să colaborăm cu omologii noştri din România şi Moldova pentru gestionarea în condiţii optime a actualei crize umanitare cu care se confruntă Europa. Dorim să identificăm împreună nevoile pe care le aveţi în gestionarea crizei refugiaţilor şi să vă oferim sprijinul nostru operaţional în soluţionarea acestora. Cu acest prilej reiterăm condamnarea invaziei militare făcută de Federaţia Rusă în Ucraina, invazie care este inacceptabilă şi ne exprimăm solidaritatea cu poporul ucrainean şi cu aleşii săi, care se află în prima linie, dezarmaţi, ţinte ale armatei ruse. Evenimentele petrecute recent în legătură cu primari răpiţi sau reţinuţi de forţele ruse constituie un nou atac la instituţiile democratice ale Ucrainei", a spus Fortune Pellicano, viceprimar al oraşului francez Brest, preşedintele grupului Franţa-România din cadrul Asociaţiei Franceze a Consiliului Municipiilor şi Regiunilor din Europa.

Constantin Toma: "Primarii din Ucraina au devenit pentru armata rusă obiective militare şi sunt răpiţi"

Din partea României declaraţia comună a fost semnată de reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor, Asociaţiei Oraşelor, Asociaţiei Comunelor şi Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din ţara noastră. Declaraţia a fost semnată cu prilejul seminarului de lucru comun al structurilor asociative din administraţia publică locală din cele trei state, care s-a desfăşurat ieri, în format hibrid, la Bucureşti.

"În noul context, am luat decizia de a contribui financiar la situaţia cu care ne confruntăm şi a cărei rezolvare este prioritară în acest moment. Este prioritar să ajutăm refugiaţii şi apoi ne putem concentra şi pe atingerea obiectivelor şi ţintelor europene pentru perioada 2022-2027", a afirmat Adrian-Ioan Veştea, preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

"Primarii din asociaţia noastră ajută cât pot de mult comunităţile din Ucraina. Iată că primarii de acolo au devenit pentru armata rusă obiective militare şi sunt răpiţi. Iată că au devenit foarte importanţi şi în timp de război, nu doar pe timp de pace. Pentru o lume mai bună, factorii decidenţi ar trebui să asculte şi să implice primarii în dezvoltarea comunităţilor şi în dezvoltarea ţărilor lor. Trebuie să ne asigurăm alte surse de energie decât cele din Rusia, pentru că statul respectiv, prin intermediul gazelor naturale şi petrolului controlează Europa. Nu pot să nu îmi amintesc - pentru că este implicat şi un ambasador francez în treaba aceasta - testamentul lui Petru cel Mare din anul 1725, document care a ajuns în Franţa în 1847 prin intermediul ambasadorului de la Petersburg şi publicat ulterior de presa franceză. Toate faptele istorice care au urmat acelui testament arată că Rusia - chiar dacă a fost ţaristă, comunistă sau democraţie incipientă - doreşte să controleze toată Europa. Suntem toţi în pericol, dar în cel mai mare pericol este în acest moment Republica Moldova şi trebuie să facem eforturi şi să fim alături de omologii noştri din ţara vecină, care se află în prima linie a crizei refugiaţilor. Trebuie să îi ajutăm pentru că ajutându-i pe ei, ne ajutăm şi pe noi. Trebuie să fim uniţi în acest efort comun pentru că astăzi este Ucraina, mâine putem fi noi: şi francezi, şi români, şi nemţi, şi englezi", a spus Constantin Toma, preşedintele executiv al Asociaţiei Municipiilor din România, primarul municipiului Buzău.

Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, a menţionat că "situaţia dramatică din Ucraina este situaţia dramatică a întregii Uniuni Europene şi că drama din ţara vecină poate este cauzată şi de indeciziiile sau inacţiunile aleşilor şi decidenţilor politici. Adrian: "Puteam face mai mult în Europa de Est. Răspunsul Uniunii Europene după invadarea Ucrainei a arătat că putem fi uniţi, solidari şi să luam masurile care sunt necesare. Încercăm să ne focalizăm pe susţinerea comunităţilor din Ucraina", a spus Adrian Teban, preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România şi primarul oraşului Cugir.

"În numele autorităţilor locale din Republica Moldova, vă spunem că suntem implicaţi, încă din prima zi de război din Ucraina, în primirea şi cazarea refugiaţilor. În oraşul Edineţ, pe care îl conduc ca primar, am primit zilnic peste 1500 de refugiaţi din Ucraina", a spus Constantin Cojocari, vicepreşedinte al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM).

El a spus că evenimentele aflate în derulare sunt tragice, dar cetăţenii Republicii Moldova îi ajută pe refugiaţi indiferent de diferendele pe care le-au avut de-a lungul anilor cu Ucraina sau cu Federaţia Rusă. Conform acestuia, primarii din Republica Moldova suferă foarte mult în acest context, fiind nevoiţi să aloce resursele financiare ale comunităţilor locale pentru gestionarea crizei refugiaţilor, în lipsa fondurilor europene de care se bucură statele membre ale Uniunii Europene.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

03 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9005
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4823
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9076
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4945
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3749

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro