CPAG: Ajustarea fiscală are nevoie de o resetare pentru relansarea economiei

O analiză realizată de Consilium Policy Advisors Group (CPAG) arată că ajustarea fiscală a permis progrese importante în reducerea deficitului bugetar, dar, foarte probabil, cu un cost economic mult mai ridicat decât ar fi fost necesar, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de către CPAG.

Analiza examinează execuţia bugetară pânӑ ȋn luna iulie a anului 2026 şi evaluează măsurile adoptate de autorităţi prin raportare la recomandările formulate de CPAG în iunie 2025, se arată în comunicat.

CPAG informează că rezultatele arată că TVA a generat aproape integral veniturile fiscale suplimentare. Pe baza datelor cumulate pentru ultimele 12 luni, veniturile din TVA au crescut cu 0,8 puncte procentuale din PIB, uşor peste creşterea totală netă a veniturilor fiscale, de 0,7 puncte procentuale din PIB, potrivit comunicatului.

În schimb, impozitul pe profit şi impozitele pe proprietate au rămas în linii mari neschimbate ca pondere în PIB, iar contribuţiile de asigurări sociale au scăzut de la 11,1% la 10,9% din PIB, în pofida extinderii repetate a bazei de aplicare a CASS, se precizează în comunicat.

Reprezentanţii CPAG transmit că reducerea deficitului bugetar la 2,3% din PIB-ul estimat pentru 2026, în primele şapte luni ale anului, reprezintă un progres semnificativ. Totuşi, structura ajustării este la fel de importantă. Taxele au fost majorate asupra consumului, muncii şi capitalului prin mai multe pachete legislative, fără o etapizare suficientă şi fără a proteja componentele cu un rol important pentru ocupare, investiţii şi creştere economică, conform sursei citate.

CPAG avertiza în iunie 2025 că majorarea simultană a taxelor asupra consumului, muncii şi capitalului nu are logică economică şi riscă să adâncească încetinirea economiei. La un an distanţă, datele confirmă în mare măsură această evaluare: TVA a generat veniturile suplimentare, în timp ce măsurile aplicate muncii şi capitalului au produs efecte adverse ȋn economie fӑrӑ a genera venituri suplimentare la buget, slăbind bazele economice de care depind veniturile viitoare, se arată în comunicat.

Creşterea economică a fost, în medie, de -0,5% în ultimele trei trimestre, iar per ansamblu, ȋn ultimii 3 ani a fost de numai 1% pe an, deşi România a beneficiat de unul dintre cele mai importante influxuri de capital european din ultimul deceniu prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, potrivit comunicatului.

În acelaşi timp, economia a pierdut aproximativ 65.000 de locuri de muncă numai ȋn ultimul an, echivalentul a 1,3% din totalul ocupării, cele mai multe în sectorul privat. Numărul şomerilor a crescut cu aproximativ 51.000 de persoane, respectiv cu 10%, conform comunicatului.

CPAG estimează că pierderea acestor locuri de muncă generează un cost fiscal anual de minimum 2,5 miliarde de lei, prin taxe şi contribuţii neîncasate, venituri mai mici din TVA şi cheltuieli suplimentare cu indemnizaţiile de şomaj. Deteriorarea pieţei muncii reprezintă astfel nu doar o problemă socială şi de competitivitate, ci şi un cost fiscal direct, explică CPAG.

CPAG informează că următoarea etapă a consolidării va fi mai dificilă. România urmăreşte reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2031, de la nivelul maxim de 9,3% înregistrat în 2024. Bazele de impozitare au fost însă deja extinse în mod repetat, iar cheltuielile publice curente se menţin aproape de 42% din PIB. Noi majorări de taxe riscă să genereze venituri din ce în ce mai reduse şi să provoace pierderi suplimentare de activitate economică şi locuri de muncă, se arată în comunicat.

CPAG recomandă accelerarea măsurilor de reducere a deficitului de încasare a TVA, reducerea costului fiscal al muncii şi reconsiderarea cotei de 16% aplicate dividendelor dacă încasările din 2026 se vor dovedi structural slabe, se precizează în comunicat.

Pentru IMM-uri sunt necesare măsuri limitate şi temporare, precum rambursări mai rapide de TVA, amortizare accelerată pentru investiţiile în producţia internă şi facilităţi pentru profiturile păstrate şi reinvestite în companii, informează CPAG.

CPAG precizează că aceste măsuri trebuie compensate ȋn mod necesar prin reduceri reale ale cheltuielilor publice curente. Menţinerea traiectoriei de reducere a deficitului rămâne esenţială, însă ajustarea fiscală trebuie să se schimbe de la majorări repetate de taxe către o colectare mai bună, reducerea costului muncii, susţinerea investiţiilor productive şi reformarea structurală a cheltuielilor publice, potrivit comunicatului de presă remis redacţiei de către CPAG.