Episodul 8 - Statul îşi micşorează deficitul prin inflaţie, pe seama celor cu venitul fixat în lei

Statul îşi micşorează deficitul prin inflaţie:

Încasează pe preţuri mai mari.

Nu îşi ajustează plăţile după inflaţie.

Se împrumută de la populaţie sub inflaţie.

Din aceleaşi scumpiri câştigă cine încasează preţuri, chirii sau dobânzi care cresc cu inflaţia. Pierde cine primeşte un venit stabilit în lei.

Pensionarii cumpără din pensii, într-un an, cu circa 23 de miliarde de lei mai puţin decât în septembrie 2024, iar salariaţii cumpără din salarii cu circa 2,1 miliarde de lei mai puţin decât în august 2025.

OMV Petrom şi-a mărit într-un singur trimestru rezultatul din rafinare cu 736 de milioane de lei. După calculul BURSA, statul şi primăriile încasează de la chiriaşii lor circa 48 de milioane de lei pe an în plus.

Statul încasează din unele scumpiri şi plăteşte pentru altele: reducerea accizei la motorină îl costă circa 5,5 miliarde de lei pe an.

Aceeaşi persoană poate face parte din mai multe categorii, iar rezultatul ei este suma rezultatelor.

Salariatul cu un credit pentru casă cu dobândă fixă sub inflaţie are o datorie care scade în termeni reali cu mai mult decât pierde el din salariu.

• Cine câştigă din pensia neindexată?

Punctul de referinţă a rămas la 81 de lei din septembrie 2024 (CNPP). De atunci, preţurile au crescut cu 17,1%.

Pensionarul cu pensia medie netă de 2.700 de lei cumpără acum cât cumpăra cu 2.305 lei în septembrie 2024, adică cu 395 de lei pe lună mai puţin. Pentru cei 4,913 milioane de pensionari, la pensia medie, pierderea ajunge la circa 23 de miliarde de lei pe an.

Bugetul câştigă din pensia neindexată suma pe care nu o plăteşte pentru indexare.

Indexarea promisă pentru 2027 costă cel mult 9,6 miliarde de lei, după o simulare a Ministerului Muncii despre care a scris presa.

Chiar cu indexarea la inflaţia medie de 9,2%, pensia ar cumpăra cu 6,8% mai puţin decât în septembrie 2024.

Statul plăteşte în 2026 pensionarilor cu pensii de până la 3.000 de lei un ajutor de 600, 800 sau 1.000 de lei. La pensia de 2.700 de lei, ajutorul de 600 de lei acoperă aproape 11% din pierdere.

Reducerea accizei la motorină costă bugetul, pe un an, mai mult decât jumătate din costul indexării pensiilor.

• Cine câştigă din economiile care pierd din valoare?

În septembrie, gospodăriile aveau depozite în lei de 269,18 miliarde lei, iar populaţia datora băncilor 204,98 miliarde lei în credite în lei (BURSA).

Preţurile au crescut într-un an cu 6,61%, deci fiecare leu valorează cu 6,2% mai puţin.

Înainte de dobânzi, depunătorii pierd astfel circa 16,7 miliarde de lei. Valoarea reală a datoriilor scade cu circa 12,7 miliarde de lei.

Dobânzile hotărăsc cine păstrează această sumă.

Pentru banii din contul curent, banca plăteşte 0,51% pe an, iar pentru depozitele pe un an 5,04%. Din 10.400 de lei ţinuţi un an în contul curent, depunătorul pierde 640 de lei.

La creditul pentru casă din oferta ING, banca cere 5,89% cu dobândă fixă şi 8,06% cu dobândă variabilă. La creditele de consum noi, dobânda medie a fost de peste 10%, după datele BNR relatate de presă.

Creditatul cu dobânda fixă de 5,89% plăteşte o dobândă sub inflaţie, aşa că datoria lui scade în termeni reali. Creditatul cu dobânda variabilă sau cu un credit de consum plăteşte o dobândă peste inflaţie şi pierde.

Banca plăteşte depunătorului o dobândă sub inflaţie şi cere creditatului, de cele mai multe ori, o dobândă peste inflaţie.

La inflaţia de acum, depunătorul pierde într-un an 11 lei din 10.400 de lei puşi în Tezaur, cu dobânda de 6,50%.

• Cine câştigă din salariul care creşte mai încet decât preţurile?

Salariul mediu net a fost în august de 5.688 de lei, cu 5,6% mai mult decât în august 2025. În acelaşi interval, preţurile au crescut cu 6,17% (BURSA).

Salariatul cumpără din salariu cu 360 de lei pe an mai puţin. Pentru cei 5,76 milioane de salariaţi, pierderea este de circa 2,1 miliarde de lei pe an.

În Bucureşti, câştigul salarial mediu net a fost în august de 7.283 de lei, cu 6,8% mai mult decât în august 2025 (BURSA).

Salariatul din Bucureşti cumpără din salariu cu circa 0,6% mai mult decât în august 2025, fiindcă salariul lui a crescut mai repede decât preţurile. Calculul foloseşte inflaţia medie a ţării.

Din aceeaşi inflaţie, salariatul din Bucureşti câştigă, iar salariatul mediu al ţării pierde.

Angajatorul care şi-a ridicat preţurile cu inflaţia plăteşte munca, în termeni reali, cu circa 0,5% mai puţin decât în august 2025.

Angajatorul care nu îşi poate ridica preţurile nu câştigă nimic din salariul care creşte mai încet: el plăteşte un salariu cu 5,6% mai mare din încasări care nu au crescut.

• Cine încasează scumpirea motorinei?

Motorina s-a scumpit într-un an cu 37,61%, după datele INS (BURSA). Întreprinzătorul care plătea 1.000 de lei pe motorină plăteşte acum 1.376 de lei pentru aceeaşi cantitate.

Dacă nu îşi poate ridica preţurile, el plăteşte diferenţa din câştigul firmei.

OMV Petrom vinde motorina la preţul cotaţiilor internaţionale.

În trimestrul al treilea, rezultatul din rafinare şi din vânzarea carburanţilor a crescut de la 836 la 1.572 de milioane de lei. Rezultatul din extracţie a crescut de la 437 la 1.170 de milioane de lei (raportul OMV Petrom la BVB).

Acţionarul care a deţinut acţiuni Petrom între 4 noiembrie 2025 şi 5 noiembrie 2026 a câştigat, după impozite, 37,5% peste inflaţie.

Statul primeşte o parte din câştigul Petrom. Din dividendul plătit în iunie, statului i-au revenit circa 745 de milioane de lei, pentru cota de 20,7% deţinută prin Ministerul Energiei, după cum a relatat presa.

Contribuţia pe veniturile excepţionale ale companiilor petroliere îi aduce statului circa 111 milioane de lei pe lună. Reducerea accizei la motorină îl costă circa 460 de milioane de lei pe lună, potrivit notei Ministerului Finanţelor, cum a fost publicat în presă.

Pe un an, statul lasă cumpărătorilor de motorină circa 5,5 miliarde de lei prin reducerea accizei şi încasează circa 1,3 miliarde de lei prin contribuţie.

Reducerea accizei se plăteşte din buget, deci o plătesc şi contribuabilii care nu cumpără motorină.

• Cine încasează scumpirea chiriilor?

Chiriile au crescut într-un an cu 39,46%, după datele INS (BURSA).

Guvernul a mărit în aprilie de 2,41 ori chiria de bază a locuinţelor statului, prin Hotărârea 193/2026.

Chiriaşul statului cu o locuinţă de 50 de metri pătraţi plăteşte cu 708 lei mai mult pe an.

La Recensământul din 2021, 67.336 de gospodării locuiau cu chirie în locuinţe ale statului. Dacă fiecare gospodărie plăteşte diferenţa din exemplu, statul şi primăriile încasează în plus circa 48 de milioane de lei pe an. Calculul este aproximativ, fiindcă suprafaţa locuinţelor şi coeficientul de zonă diferă de la o localitate la alta.

Proprietarul particular nu încasează nimic din această scumpire.

Proprietarul care primeşte aceeaşi chirie în lei ca în octombrie 2025 cumpără din ea cu 6,2% mai puţin. La o chirie de 3.018 lei, el pierde circa 187 de lei pe lună.

Chiriaşul lui plăteşte aceeaşi sumă în lei, dar suma valorează cu 6,2% mai puţin.

Ce pierde proprietarul câştigă chiriaşul.

La chiria în euro, chiriaşul plăteşte pentru 620 de euro cu 161 de lei mai mult pe lună, fiindcă euro s-a scumpit cu 5,1%.

Preţurile au crescut însă cu 6,61%, aşa că, în termeni reali, chiria lui a scăzut cu 1,4%. Proprietarul pierde aceiaşi 1,4%.

Şi la chiria în euro, ce pierde proprietarul câştigă chiriaşul, dar mai puţin decât la chiria în lei.

• Cine plăteşte scumpirea locuinţelor?

Locuinţele din România s-au scumpit în medie cu 12,1% între trimestrul al doilea din 2025 şi trimestrul al doilea din 2026 (Eurostat).

Proprietarul câştigă din preţul locuinţei, dar încasează câştigul numai dacă vinde.

Scumpirea o plăteşte cumpărătorul care nu are încă o locuinţă, de exemplu chiriaşul care vrea să cumpere. El plăteşte în medie cu 12,1% mai mult pentru aceeaşi locuinţă, iar salariul mediu net a crescut cu 5,6%.

• Ce rezultat are cel care face parte din mai multe categorii?

Aceeaşi persoană poate fi în acelaşi timp salariat, creditat şi chiriaş. Rezultatul ei este suma rezultatelor din fiecare categorie.

Salariatul cu salariul mediu pierde 360 de lei pe an. Dacă are creditul de 320.000 de lei pentru casă din exemplul ING, cu dobânda fixă de 5,89%, el plăteşte o dobândă cu 0,72 puncte sub inflaţie. În primul an, datoria lui scade astfel în termeni reali cu circa 2.300 de lei, de peste şase ori cât pierde din salariu. Salariatul plăteşte aceeaşi rată, dar rata valorează mai puţin.

Salariatul cu acelaşi credit, dar cu dobânda variabilă de 8,06%, plăteşte o dobândă cu 1,45 puncte peste inflaţie. El pierde circa 4.640 de lei pe an din credit, pe lângă cei 360 de lei din salariu.

Pensionarul cu pensia de 2.700 de lei pierde din pensie 4.740 de lei pe an faţă de septembrie 2024. Dacă ţine 10.000 de lei în contul curent, pierde încă 610 lei pe an. Dacă îi ţine în titluri Tezaur pe un an, pierde 10 lei.

• Cine câştigă şi cine pierde

Câştigă din inflaţie cine încasează preţuri, chirii sau dobânzi care cresc cu inflaţia:

Marile afaceri care trec scumpirea în preţ şi acţionarii lor.

Statul, ca proprietar al locuinţelor închiriate.

Creditatul cu dobândă fixă sub inflaţie.

Pierd cei al căror venit este stabilit în lei şi nu creşte odată cu preţurile:

Pensionarul.

Salariatul.

Depunătorul.

Întreprinzătorul care nu îşi poate ridica preţurile.

Când scumpirea trece în preţuri, apoi în salarii şi din nou în costuri, preţurile nu mai cresc o singură dată, iar spirala inflaţionistă se formează.

Rezultatul fiecăruia depinde de cât îşi poate ajusta veniturile, preţurile şi dobânzile faţă de inflaţie.

• Cum foloseşte statul inflaţia pentru reducerea deficitului?

Inflaţia este, în principal, un instrument clasic prin care guvernarea care cheltuie peste încasări îi spoliază pe cetăţeni.

Economistul John Maynard Keynes a descris mecanismul în 1919, în cartea ”Consecinţele economice ale păcii”: ”Printr-un proces continuu de inflaţie, guvernele pot confisca, în secret şi fără să fie observate, o parte importantă din averea cetăţenilor lor.” Keynes adăuga că guvernele confiscă astfel arbitrar, iar procesul îi sărăceşte pe mulţi şi pe unii îi îmbogăţeşte.

În forma descrisă de Keynes, guvernul tipărea bani. Astăzi, tratatele Uniunii Europene îi interzic BNR să finanţeze statul. Statul ajunge la acelaşi rezultat pe alte trei căi:

Ridică preţurile prin taxe şi tarife.

Nu îşi ajustează plăţile după inflaţie.

Se împrumută de la populaţie sub inflaţie.

La originea acestei inflaţii stă deficitul bugetar.

Statul care cheltuie peste încasări împrumută diferenţa. Dobânda pe care o plăteşte statul cuprinde inflaţia aşteptată de creditori şi o primă de risc, care reflectă poziţia fiscală a statului, după cum arată Florian Goldstein în ”Teoria dobânzii” (Editura BURSA). Un deficit mare ridică prima de risc şi, odată cu ea, dobânda pe care o plăteşte statul.

În 2025, România a avut cel mai mare cost mediu al datoriei publice din Uniunea Europeană, de 5,2%, potrivit Eurostat. Costul mediu este raportul dintre dobânzile plătite într-un an şi datoria publică. Polonia, a doua, a avut 4,5%.

Cheltuielile statului cu dobânzile au crescut în primele şapte luni din 2026 cu 26,5%, la peste 40 de miliarde de lei, potrivit Ministerului Finanţelor.

”Teoria dobânzii” arată şi ce se întâmplă când serviciul datoriei consumă partea tolerabilă din fluxurile de bani: capacitatea de finanţare se saturează, iar statul apelează la mijloace care nu mai trec prin piaţă. Statul român a apelat la două asemenea mijloace:

Decizia administrativă: măreşte chiriile locuinţelor sale şi nu mai indexează pensiile.

Constrângerea fiscală: majorează TVA şi accizele.

Prin TVA, accize şi chirii mai mari, statul încasează mai mulţi bani de la cetăţeni. Prin neindexarea pensiilor, statul plăteşte mai puţin decât ar fi plătit dacă aplica formula din legea pensiilor.

În ambele cazuri, statul nu plăteşte dobândă şi nu cere acordul celui care plăteşte.

Faptele confirmă această cale. Guvernul a încetat plafonarea preţului energiei în iulie 2025 şi a majorat TVA şi accizele în august 2025, prin Legea 141/2025.

Plafonarea îl costa pe stat: statul plătea din buget furnizorilor diferenţa dintre preţul pieţei şi preţul plafonat. Pentru 2025, Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii aveau prevăzute în buget câte 1,5 miliarde de lei pentru aceste plăţi, potrivit Agerpres.

În 2025, rata anuală a inflaţiei a urcat de la 5,14% la 9,69%. Potrivit estimării BNR, fără cele două măsuri, rata din decembrie 2025 ar fi fost cu circa 4,3 puncte procentuale mai mică, adică în jur de 5,4%, aproape cât în decembrie 2024: 2,3 puncte vin din energie şi 2 puncte din TVA şi accize (Raportul asupra inflaţiei din februarie 2026).

Prin efectele lor indirecte, cele două măsuri au ridicat cu circa 1,8 puncte şi inflaţia de bază, după aceeaşi estimare.

O altă parte din scumpiri vine din afara ţării: motorina s-a scumpit şi din cauza cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului.

În primele nouă luni din 2026, statul a încasat din TVA 118,27 miliarde de lei, cu 24,8% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2025, potrivit Ministerului Finanţelor. Suma în plus este de circa 23,5 miliarde de lei.

În acelaşi interval, deficitul bugetar a scăzut cu 24,17 miliarde de lei.

Statul şi-a micşorat deficitul cu aproape cât a încasat în plus din TVA.

Statul nu şi-a ajustat plăţile după inflaţie: nu a indexat pensiile.

Statul plăteşte cel mai mult acolo unde pensia ajunge sub pragul de sărăcie.

Ajutorul cel mai mare, de 1.000 de lei pe an, merge la cei 1,22 milioane de pensionari cu pensii de până la 1.500 de lei, după cum a relatat presa. Pensia lor este sub pragul de sărăcie relativă calculat de INS, de circa 2.036 de lei pe lună în 2025.

Toate ajutoarele pentru pensionari costă în 2026 circa 2,38 miliarde de lei, după nota de fundamentare a ordonanţei, şi acoperă circa a zecea parte din pierderea pensionarilor.

La inflaţia de acum, statul se împrumută de la populaţie sub inflaţie. Pe titlurile Tezaur pe un an plăteşte 6,50%, iar inflaţia este de 6,61%.

Statul plăteşte populaţiei o dobândă mai mică decât le plăteşte băncilor, care îi cer 6,73% pe un an (BURSA). Pentru 10.400 de lei, statul plăteşte populaţiei cu circa 24 de lei mai puţin decât ar plăti băncilor.

Statul a redus acciza la motorină în aprilie 2026, după ce transportatorii o cereau din martie, iar sindicatele au arătat că încasările din accize şi TVA depăşiseră deja estimările bugetului, cum a fost publicat în presă.

Guvernul a anunţat că reducerea se plăteşte şi din TVA încasată în plus din scumpirea carburanţilor.

Inflaţia este aşadar mutarea puterii de cumpărare de la cei cu venituri fixate în lei către cei care îşi pot stabili preţurile, chiriile şi dobânzile, iar statul o foloseşte ca să-şi micşoreze deficitul pe care l-a făcut cheltuind peste încasări.

• Celelalte episoade ale serialului

Angajaţii pot cumpăra acum din salariu cu 360 de lei pe an mai puţin decât în august 2025, iar din 10.400 de lei economisiţi pot pierde doar 11 lei, dacă îi ţin în titluri Tezaur pe un an (Episodul 1 - Angajaţii: salariile nu pot scăpa de inflaţie, dar pot pierde 11 lei în loc de 640).

Pensionarii pot cumpăra acum din pensie cu 14,6% mai puţin decât în septembrie 2024 şi nu îşi pot apăra pensia, dar pot plăti mai puţin la farmacie, pot cere ajutorul pentru încălzire şi îşi pot ţine economiile în titluri Tezaur cumpărate în trepte (Episodul 2 - Pensionarii: pensia cumpără cu 14,6% mai puţin decât acum doi ani, dar trei manevre reduc pierderea).

Creditaţii câştigă din inflaţie numai dacă plătesc o dobândă mai mică decât inflaţia; ei pot plăti întâi creditul cu dobânda cea mai mare, pot trece la o dobândă fixă şi, dacă nu şi-au mai plătit ratele, pot verifica suma pe care le-o cere banca (Episodul 3 - Creditaţii: inflaţia scade cu 6,2% valoarea datoriei, dar câştigă numai cei cu dobânda sub inflaţie).

Întreprinzătorii care nu îşi pot ridica preţurile îşi pot micşora costurile cu foaia de parcurs, cu acciza pe care statul o dă înapoi transportatorilor, cu dobânda pentru facturile plătite cu întârziere, cu titlurile de stat pentru banii firmei şi cu creditul garantat de FNGCIMM (Episodul 4 - Întreprinzătorii: cine nu-şi poate ridica preţurile se apără numai pe costuri).

Chiriaşii statului plătesc de 2,41 ori mai mult decât în martie. Chiriaşii de la proprietari particulari pot cere o chirie mai mică şi chiria în lei. Chiriaşii cu venit mic pot cere plafonul legal al chiriei şi ajutorul pentru încălzire (Episodul 5 - Chiriaşii: scumpirea chiriilor cu 39,46% vine din chiriile statului, nu din piaţă).

Proprietarii care închiriază câştigă din inflaţie prin preţul locuinţei, nu din chirie. Soţii care au locuinţa în comun îşi pot împărţi venitul din chirie şi nu mai plătesc CASS. Proprietarul care scade chiria pe un an pierde mai puţin decât cel care rămâne o lună fără chiriaş (Episodul 6 - Proprietarii care închiriază: preţul locuinţei a crescut peste inflaţie, chiria a rămas sub ea).

Marile afaceri se apără de inflaţie fixându-şi din timp preţul energiei electrice, cursul euro, preţul motorinei şi dobânda. Legarea tarifului de preţul motorinei şi stocurile cumpărate înaintea scumpirilor le apără şi ele, dar sprijină formarea spiralei inflaţioniste. Acţionarul Petrom a câştigat într-un an 37,5% peste inflaţie (Episodul 7 - Marile afaceri: adevăratul business se apără fixându-şi costurile din timp şi ridică preţurile numai dacă nu are încotro).

Categoriile de cititori şi numărul oamenilor din fiecare categorie sunt prezentate în primul episod. Efectul inflaţiei asupra titlurilor de stat este explicat în analiza BURSA din 13 octombrie, Inflaţia a urcat la 6,6% şi a trecut peste dobânda Tezaur de 6,50%.