Criza economică nu produce repatrieri

Românii de peste hotare nu vor invada România, ca urmare a crizei economice internaţionale, sus-ţin reprezentanţii comunităţilor româneşti din Italia şi Spania.

Numai o mică parte dintre aceştia se gândesc să părăsească ţara gazdă, liderii comunităţilor din Italia şi Spania estimând că este vorba de un maxim de 10%.

"De bine, de rău mă descurc şi aici, nu cred că în România o să îmi fie mai bine". Aceasta pare să fie atitudinea generală cu care românii din Spania şi Italia întâmpină criza financiară şi perioada de recesiune.

În ciuda zvonurilor tot mai des întâlnite, care prevestesc o inevitabilă "invazie" a sute de mii de români de peste hotare, cu precădere din Spania şi Italia, românii care s-au "aşezat" într-o ţară nu vor ridica aşa uşor ancora.

Dacă vor pleca, primii vor fi cei care au emigrat după 1 ianuarie 2007 şi nu au apucat să îşi facă între timp "un rost" sau "să prindă rădăcini".

România, chiar dacă înseamnă "acasă", nu este o destinaţie foarte atrăgătoare.

Potrivit liderilor comunităţii de români din Spania şi Italia, intervievaţi de Newsin, cel mult 10% dintre români vor lua decizia să revină în ţară, iar majoritatea vor aştepta rezultatul alegerilor pentru a lua hotărârea finală.

Situaţie ambiguă în Italia

Horia Cicortaş, preşedintele Forumului Intelectualilor Români din Italia (FIRI), consideră că nu este uşor de renunţat la viaţă din Italia şi la standardele de viaţa de acolo.

Domnia sa a explicat: "Cei care au prins deja rădăcini aici, care au o casă, copii daţi la şcoală aici, care deja au început să beneficieze de servicii sociale, toţi aceşti oameni se vor gândi de două ori înainte să ia decizia să plece şi nu prea cred că o vor face. Nu e uşor să renunţi la tot ce ai aici şi acest lucru se reflectă şi prin lipsa de succes a burselor locurilor de muncă pentru România organizate în Italia".

Pe de altă parte, există şi voci în Italia care afirmă că situaţia româ-nilor este precară şi că aceştia nu au altă soluţie decât să vină în România.

Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia (ARI), a declarat: "Din păcate, în ultima vreme am identificat foarte mulţi români îngrijoraţi, care şi-au pierdut locurile de muncă sau care riscă să şi le piardă. Mulţi dintre ei muncesc la negru şi nici măcar nu pot beneficia de ajutor din partea statului italian. Ei se gândesc foarte serios să revină acasă, pentru că nu au de ales".

Pe de altă parte, Horia Cicortaş a atras atenţia că speculaţiile pe tema întoarcerii în masă a românilor din Italia şi Spania ar putea fi numai "artificii de campanie", de pe urma cărora să profite anumiţi politicieni şi să îşi adjudece această temă.

Domnia sa a explicat: "Am auzit de oameni care vor să plece, dar nu va fi o plecare în masă. Eu personal am prieteni care s-au întors, dar nu neaparat din cauza crizei, ci pentru că li s-a părut că au mai multe oportunităţi în ţară. Eu personal nu cred că va fi o tendinţă generală în acest sens. Bineînţeles, este o constatare empirică bazată pe ceea ce simt, nu pe date statistice" FIRI.

Însă, Eugen Terteleac crede că în cadrul reducerilor de personal care se vor face, românii vor fi primele victime.

"Românii care muncesc legal au primit semnale de la angajatori că se vor face disponibilizări, iar ei vor fi primii care vor fi daţi acasă", a semnalat Terteleac.

Opinia sa nu este însă împărtăşită de ceilalţi membri ai comunităţii române. Astfel, Iulian Manta, reprezentantul FARI, nu crede că românii sau imigranţii în general vor fi primele victime ale reducerilor de personal.

Domnia sa a explicat: "Se poate ca firmele să anunţe disponibilizări, dar românul este un om muncitor, este apreciat pe piaţa muncii. Reducerile de personal nu se fac pe criterii etnice, ci în funcţie de performaţele prefesionale, în funcţie de vechime. Există speculaţii pe acestă temă, dar cei care se simt astfel discriminaţi trebuie să semnaleze cazurile la asociaţiiile de români".

În Spania se pregăteşte o cercetare care să reflecte în ce măsură românii vor reveni în ţară

"Criza s-a manifestat zdravăn în ultimul timp, dar nu ştiu ce consecinţe va avea aceasta pe termen mediu sau lung asupra economiei din România sau din Spania", a afirmat Miguel Ştefănescu Fonda, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Româneşti din Spania (FEDROM).

În acest sens, FEDROM pregăteşte un proiect de cercetare, mai ales le nivelul regiunii Madrid unde sunt cei mai mulţi români, pentru a afla câţi români vor să revină în ţară, ce probleme întâmpină, cum pot fi ajutaţi. "Cercetarea va oferi o radiografie a situaţiei în care se află românii şi a intenţiilor lor", a explicat Ştefănescu Fonda.

FEDROM este în negocieri cu Ministerul spaniol al Muncii care s-a oferit să sprijine acest proiect.

"Este atât în interesul Spaniei ca românii să se întoarcă acasă - pentru că astfel Spania ar putea să se mai descarce şi să elibereze nişte locuri de muncă, dar şi în interesul României, care are încă nevoie de forţă de muncă", a subliniat preşedintele FEDROM.

Eugent Terteleac, preşedintele ARI, este de părere că românii care se vor întoarce acasă nu vor creşte rata de şomaj din România.

Domnia sa a declarat: "Nu cred că şomajul va creşte, pentru că este de muncă acasă. Clasa politică ar trebui să fie foarte sensibilă în legătură cu acest lucru şi să nu facă promisiuni false".

În ceea ce priveşte opiniile, potrivit cărora, ţările gazdă ar avea de suferit, dacă nu ar mai exista forţă de muncă străină, şi că ar trebui să ia măsuri de protecţie ale imigranţilor, care cad primii victime ale crizei, acestea sunt doar "solidarităţi aparente, declaraţii populiste fără a oferi garanţii concrete", crede Terteleac.

În opinia sa, ţările gazdă îşi doresc de fapt să elibereze locuri de muncă "pentru ai lor".

O dovadă în acest sens este prelungirea de către majoritatea vechilor membre UE a restricţiilor de pe piaţa muncii pentru români, a subliniat preşedintele ARI.