Criza financiară: Supraîndatorarea creşte neîncetat, din 2007

Alina Vasiescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 25 - 26 iulie

Ilustraţie de MAKE

Ilustraţie de MAKE

Acesta este cel de-al doilea episod din serialul DOSARUL BURSA - Crizele Apocalipsei. Următorul episod este programat pentru ziua de luni, 28 iulie (în funcţie de evenimentele la zi).

Alina Vasiescu

De ce trăieşte lumea într-un sistem al datoriilor nesustenabile

La mai bine de un deceniu şi jumătate de la colapsul Lehman Brothers, ne place să credem că marile crize financiare sunt lăsate în urmă. În realitate, criza declanşată în 2007-2008 nu a fost niciodată rezolvată, ci doar amânată. Lumea nu a ieşit din această criză, s-a afundat mai adânc.

Această criză financiară nu a fost o anomalie trecătoare, ci începutul unui nou model: o lume care trăieşte în datorie, dar nu oricum, într-o datorie care nu mai poate fi rambursată. În loc să corecteze dezechilibre, împrumutul le perpetuează. Astfel, economia globală s-a reorganizat în jurul unei promisiuni imposibile, iar efectele se resimt în toate celelalte crize contemporane: economice, politice, sociale şi, în cele din urmă, existenţiale.

Criza financiară: Supraîndatorarea creşte neîncetat, din 2007

Un sistem bazat pe o promisiune imposibilă

După 2008, marile economii au injectat lichiditate, au salvat instituţii financiare, au aplicat politici de tip quantitative easing şi au redus dobânzile la zero. Dar aceste măsuri au avut un efect colateral major: o explozie a datoriei globale. Potrivit Institutului pentru Finanţe Internaţionale (IIF), datoria mondială a depăşit 315 trilioane de dolari - un nivel record istoric. În acelaşi timp, PIB-ul global creşte lent, iar raportul datorie/PIB devine din ce în ce mai dezechilibrat.

Dacă în trecut creditul era acordat în funcţie de capacitatea de rambursare, astăzi criteriul a devenit aproape irelevant. Creditul se rostogoleşte, iar datoriile nu mai reflectă realităţi economice, ci ficţiuni contabile. Împrumutul nu mai este un instrument de echilibrare economică, ci un substitut al realităţii.

Creditul - organizator al societăţii sau generator de dezordine?

Forma creditului defineşte organizarea societăţii. Timp de secole, creditul a fost un mecanism de structurare: separa debitorii de creditori, disciplina consumul, permitea investiţii cu sens economic şi echilibra diferenţele de dezvoltare. Însă, din momentul în care nu mai poate fi rambursat, creditul îşi pierde sensul şi devine destabilizator.

În lumea contemporană, creditul este folosit pentru:

- simularea creşterii economice;

- susţinerea consumului fără producţie corespunzătoare;

- calmarea nemulţumirii sociale prin promisiuni bugetare neacoperite;

- întreţinerea burselor şi a preţurilor artificiale.

Rezultatul? Un sistem în care promisiunea de plată viitoare este absurdă, pentru că ”mâine” va trebui să plătim nu doar ce nu putem plăti azi, ci şi ce vom adăuga între timp.

Jamie Dimon, CEO JPMorgan Chase: ”Peisajul financiar global tremură”

”Peisajul financiar global tremură sub greutatea unor provocări economice fără precedent”, este de părere Jamie Dimon, CEO-ul gigantului bancar JPMorgan Chase &Co. Oficialul JPMorgan a avertizat recent că există potenţialul aparţiei unei recesiuni similare celei din anul 2008, determinată de creşterea datoriei americane, de o piaţă a obligaţiunilor instabilă şi de priorităţi naţionale greşite.

Datoria naţională a SUA, care depăşeşte acum 36 de trilioane de dolari, este un pilon central al preocupărilor lui Dimon, care avertizează că dependenţa guvernului de emiterea de noi datorii pentru acoperiea deficitelor fiscale împinge economia spre colaps.

Conform sursei citate, o criză care ar izbucni în SUA ar afecta pieţele globale după cum urmează:

- Investiţiile străine: SUA reprezintă o sursă majoră de investiţii străine directe în pieţele emergente. O recesiune în SUA ar putea reduce fluxurile de capital, limitând creşterea economică în ţări precum India, Brazilia şi Africa de Sud.

- Interconectivitatea pieţelor: pieţele bursiere globale se mişcă adesea în tandem cu indicii americani. O prăbuşire în SUA ar putea trage în jos pieţele din Europa, Asia şi nu numai.

- Volatilitatea valutară: un dolar american slăbit din cauza tipăririi excesive de bani ar putea perturba comerţul global şi preţurile mărfurilor.

Banca Mondială: ”Economia globală se îndreaptă spre cel mai slab deceniu de după anii 1960”

Creşterea economică globală se află pe drumul spre cel mai slab deceniu de după anii 1960, conform unei analize recente a Băncii Mondiale (BM), care consideră că războiul comercial dus de preşedintele american Donald Trump cu partenerii comerciali ai SUA este un factor major ce afectează economiile la nivel mondial.

Banca Mondială se aşteaptă ca noile tarife vamale impuse de Trump să reducă expansiunea economică globală la cel mai scăzut nivel de după criza financiară din 2008.

În cel mai recent raport al său, Banca Mondială şi-a redus previziunile privind creşterea PIB-ului global în acest an la 2,3%, de la 2,7%, cât prognozase în ianuarie. Noua estimare se bazează pe presupunerea că tarifele vamale vor rămâne la nivelurile de la sfârşitul lunii mai.

O astfel de evoluţie va plasa economia mondială pe calea atingerii celui mai slab ritm de creştere din ultimii 17 ani, excluzând două recesiuni globale - prima în 2009, în urma crizei financiare; şi a doua în 2020, primul an al pandemiei de coronavirus. În acei ani, economia globală a scăzut cu 1,3%, respectiv 2,9%, conform datelor Băncii Mondiale.

Şi Departamentul ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) a estimat, în raportul său din luna aprilie, că, în 2025, creşterea economiei globale va încetini la 2,3%.

UNCTAD avertizează că tensiunile comerciale se intensifică, creşterile tarifare recente subminând predictibilitatea.

David Bianco, DWS Group: ”Investitorii trebuie să se pregătească pentru o corecţie”

O piaţă descendentă este aşteptată să revină în această vară, după cum anticipează David Bianco, directorul de investiţii al DWS Group Americas, citat de Business Insider.

În opinia sa, deşi indicele S&P 500 şi-a revenit după scăderea anterioară, datorită ştirilor referitoare la negocierile comerciale dintre SUA şi China, respectiv SUA şi UE, o altă scădere abruptă este iminentă. David Bianco spune: ”Este foarte posibil să revenim foarte curând la niveluri minime. Un prag de 5.200 al S&P 500 reprezintă o posibilitate reală pentru o corecţie în timpul verii”.

Reprezentantul DWS Group Americas este îngrijorat de evaluările indicelui S&P 500 şi nu crede că raliul bursier din ultima vreme este sustenabil.

O civilizaţie a creditului imposibil

Societatea modernă a fost reorganizată, începând cu secolul al XVI-lea, în jurul creditului cu dobândă. Acesta a fost iniţial o soluţie raţională de alocare a resurselor şi de mobilizare economică. Dar, în prezent, mecanismul a degenerat: ”nu mai produce ordine, ci haos”.

Atunci când întreaga civilizaţie este structurată în jurul unei iluzii - că va plăti mâine ceea ce nu poate plăti azi - nu ne confruntăm doar cu o criză financiară. Ne confruntăm cu o criză de sens. Pentru că funcţionăm în absurd: sistemul promite viitorul, dar nimeni nu mai crede în el.

Soluţii pe mai multe paliere

În situaţia dată, specialiştii recomandă:

1. Soluţii sistemice (globale)

- Reforma sistemului financiar internaţional: regândirea rolului instituţiilor globale (FMI, Banca Mondială), astfel încât acestea să sprijine dezvoltarea durabilă, nu doar stabilitatea financiară pe termen scurt; cooperare monetară internaţională - coordonarea politicilor între marile bănci centrale pentru a preveni dezechilibrele valutare şi fluxurile speculative.

- Reglementarea pieţelor financiare: limitarea derivatelor financiare toxice şi a produselor de investiţii extrem de riscante; transparenţă sporită în pieţele financiare - toate băncile şi fondurile să fie obligate să raporteze expunerea reală la risc.

- Anularea sau restructurarea datoriilor nesustenabile: un ”Jubileu al datoriilor” pentru ţările sau populaţiile suprasolicitate financiar, prin ştergerea parţială sau restructurare inteligentă a acestora; reformarea legislaţiei falimentului astfel încât să fie mai echitabilă pentru debitori.

2. Soluţii la nivel naţional

- Politici fiscale sustenabile: limitarea deficitului bugetar prin prioritizarea investiţiilor publice productive, nu a consumului electoral; taxarea progresivă pentru a reduce inegalitatea şi a creşte veniturile statului.

- Stimularea producţiei şi a inovaţiei reale: sprijin pentru IMM-uri, industrii strategice şi cercetare - astfel încât creşterea economică să nu se bazeze doar pe consum şi pe datorie; investiţii masive în educaţie financiară, digitalizare şi tranziţia verde.

- Reglementarea creditului: legi mai stricte privind îndatorarea gospodăriilor şi evaluarea reală a capacităţii de rambursare; interzicerea sau controlul publicităţii înşelătoare pentru credite rapide/consum.

3. Soluţii la nivelul instituţiilor financiare

- Separarea băncilor comerciale de cele de investiţii: evitarea efectului de contagiune prin separarea activităţilor speculative de cele bancare tradiţionale.

- Creşterea rezervelor minime obligatorii: băncile să fie obligate să păstreze mai mult capital propriu, astfel încât să reziste mai bine în faţa crizelor.

- Digitalizarea şi trasabilitatea capitalului: tehnologia blockchain şi AI pot ajuta la urmărirea riscurilor în timp real şi la prevenirea fraudelor.

4. Soluţii la nivel individual şi comunitar

- Educaţie financiară în şcoli şi comunităţi: fiecare persoană ar trebui să cunoască elementele de bază ale bugetării, împrumutului şi investiţiilor responsabile.

- Consum responsabil şi planificare pe termen lung: mai puţină dependenţă de credit de consum şi mai mult accent pe economisire şi pe investiţii productive.

- Sprijin pentru iniţiative locale şi economii circulare: promovarea unei economii locale reziliente - agricultură sustenabilă, servicii locale, cooperative.

În concluzie, criza financiară este un simptom al unui model economic dezechilibrat, bazat pe consum excesiv, speculaţie şi datorie perpetuă. Soluţiile reale nu vin doar de la guverne sau bănci centrale - ele necesită o schimbare de paradigmă: de la iluzia creşterii infinite la echilibru, transparenţă şi responsabilitate.

Opinia Cititorului ( 13 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Solutii, solutii, solutii..

    Cand a ajuns un predator in fruntea lumii, Trump, care spune ca banca are o problema ca l-a imprumutat, nu el are o problema, care-l besteleste zilnic pe Powell ca nu scade rata dobanzii desi piata nu o scade din motive de deficite si inflatie, nu va fi nici o solutie doar artificii fiscale si monetare, praf in ochi pana tine. Acesti oameni nu vor sa plateaca inapoi ce au consumat, nu ca nu ar putea. 

    E aceeasi mentalitate ca la noi la suveranisti: nu mai platim nimic, sa plateasca tradatorii care au luat credite. Ce daca in bonduri sunt banii romanilor si a fondurilor de pensii. Ei n-au nici bani nici pensie probabil. Sa printeze BNR ul bani.

    Nu se va plati nimic, si nu e nici un refugiu, cine crede ca bursa ar fi e zulu, aici vorbim de un eventual default national la bonduri, ma indoiesc ca cineva o sa ti mai dea 0,0000000000000001% din Apple sau bitcoin. Daca va mai fi AAPL la o eventuala criza a datoriilor nationale. Pamant, imobiliare, aur fizic, comunismul e dupa colt, doar cititi comentariile pe fb , aici pe bursa.ro, X etc si nu doar la noi, apar maraieli si in US deja.  

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Maraielile sunt “fermele de boti” mujice, arata-mi un om dornic de foamete, frig, bezna si propaganda mujica:-)

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    "Criza financiară: Supraîndatorarea creşte neîncetat, din 2007"

    iar inarmarea masiva si razboiul,rezolva problema, 

    spune Bruxelles-ul,

    Doamne !  

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Și voi totuși plângeți după subvențiile de la Bruxelles.

      Cat de falși sunteți suveraniștii vopsiți! 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Subventii de la Bruxelles ??!!

      ce prostie,debitezi frate ? 

      Bruxelles-ul nu are nici un ban, 

      banutii sunt impozitele populatiei si firmelor din UE !!!

      mai citeste,si pe urma comenteaza,frate habarnist. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Din ce am citit,cota unica este toxica,un cretinism al unor escroci.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Inflatia rezolva o mare parte din problema, precum si noile explorari ale spatiului, Lunii, Marte, impreuna cu inventiile ce le atrag. Fara speranta nu se poate face nimic, oricum nu ne putem intoarce la economia marcantilista sau deflationista, asta daca nu cumva vrem sa avem confortul Evului Mediu.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Nu, inflatia doar subventioneaza coruptia guvernamentala.

      Problema nu se rezolva, ci se adanceste. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Rezolva inflatia si problema datoriei, cum sa nu o rezolve, o poate rezolva chiar in intregime, dar s-ar ajunge la haos. Oricum nu e deloc asa de neagra situatia, dar poate ajunge cand sunt prea multi depresivi la conducere si in afaceri.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Inflatia atenueaza datoria interna, dar pe cea externa o agraveaza, daca moneda ta nu este dolarul.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Inflatia e de fapt default. Adica platesti inapoi dar mai putin decat ai luat imprumut. ca la o firma ce nu mai poate plati decat 60 de centi la dolar sau etc. deci esti de fapt falit dar nu recunosti oficial, neoficial se stie.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Depinde de moneda in care este denominata datoria.

      Daca datoria externa este denominata intr-o moneda cu inflatie diferita, se poate intampla invers; platesti mai mult decat ai imprumutat. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Atita frasuiala pentru inca o piatra aruncata in apa !! Crede cineva cu sinceritate ca in urmatorii 50 de ani vor disparea banii, creditul, dobinda si viata asa cum o stim astazi (vorbesc de partea financiara, nu de cea tehnologica) ?

    E adevarat, se printeaza bani in nestire, bani care cauta diverse debuseuri (burse, stablecoins, materii prime, aur, imobiliare etc.). Dar daca acest proces s-ar opri, ce s-ar intimpla ? Atunci sa vezi haos, cind nu va mai exista un mijloc de schimb unanim recunoscut (= bani, indiferent de moneda) si se va reveni la troc. Care nu poate dura mai mult de citeva luni de implozie internationala. 

    Ceea ce multi nu inteleg este faptul ca toate crizele generate de acest sistem financiar imperfect sunt parti ale sistemului. Din pacate, omul este si lacom, si avid de putere. Oricit de mult ar avea, va cauta sa dobindeasca si mai mult (cel putin unii). Si atit timp cit resursele sunt oarecum limitate, modalitatea de a-si atinge scopurile este de a produce si mai mult mijloc de schimb (=bani) si de a-l folosi pentru a-si apropia active reale. Cu speranta (deloc naiva) ca in timpul vietii lor nu va avea loc colapsul sistemului. 

    Autoarea pare un agent B.O.R. care propovaduieste pacea pe Pamint si pogorirea raiului. Crizele sunt cah, arata nimicnicia si imoralitatea bogatilor care odata si odata vor da chix. Nimic mai fals (in opinia mea), Sacalii vor fi inlocuiti de lupi, lupii de ursi, ursii de tigri, tigrii de lei, iar leii vor fi doboriti de o noua criza si ciclul se reia. Solutii utopice si iluzorii sunt potrivite pentru cei cu educatie precara sau lipsa (a lor va fi imparatia cerurilor - pai ce mai cauta aici daca e atit de bine dincolo ?). Se chinuie de pomana si ne indispun si pe unii dintre noi.

    E greu sa iti inveti copiii ca ar trebui sa razbeasca prin orice mijloace. E profund imoral. Dar vorba Micronului : in lume exista ierbivori si exista carnivori. (N-a zis nimic de bacterii, virusi si meteoriti periculosi care pot reseta tot ecosistemul). Tu de care vrei sa fii ? Si daca ajungi constient sau nu intr-o categorie, de ce esti profund nemultumit ? De diversitate ? 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

25 Iul. 2025
Euro (EUR)Euro5.0708
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3213
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.4251
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8168
Gram de aur (XAU)Gram de aur464.9428

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
industrylink.eu
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
targulnationalimobiliar.ro
industrylink.eu
connecting.careers
BURSA
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb