CSALB înregistrează peste 170 de cereri pentru credite fraudate

• Victimele au permis accesul unor necunoscuţi la parole, informaţii confidenţiale şi chiar la propriile telefoane sau aplicaţii de internet banking;

• Majoritatea creditelor frauduloase sunt contractate online, după ce infractorii îşi manipulează emoţional victimele şi se prezintă a fi „de la bancă”, „de la Poliţie” sau „de la BNR”;

• La CSALB au venit şi consumatori care au făcut credite sub presiunea psihologică a infractorilor, iar apoi au transferat banii în conturi controlate de aceştia;

• Pagubele provocate ajung până la 20.000 de euro, potrivit cererilor analizate de CSALB;

Consumatorii au trimis în acest an către Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar peste 170 de cereri legate de fraude pe canale bancare, dosare în care infractorii cibernetici au contractat împrumuturi în numele victimelor sau le-au convins pe acestea să transfere sume către conturi necunoscute, potrivit unui comunicat de presă al CSALB remis redacţiei.

În majoritatea cazurilor, consumatorii au permis accesul unor necunoscuţi la parole, informaţii confidenţiale, telefoane sau aplicaţii de internet banking. În alte situaţii analizate de instituţie, oamenii au contractat personal creditele şi au virat sumele către conturi externe pentru achiziţia de criptoactive, acţiuni ori pentru stingerea unor datorii fictive, în timp ce pagubele ajung până la 20.000 de euro, informează instituţia.

Băncile comerciale resping aceste cereri de conciliere deoarece cazurile se află în atenţia Poliţiei, iar infractorii nu au atacat sistemele de securitate ale instituţiilor de credit, ci au accesat conturile cu ajutorul direct al titularilor, arată comunicatul de presă.

În municipiul Bucureşti, Adriana H. a căzut victimă unui atac informatic de tip malware prin preluarea controlului telefonului via WhatsApp, metodă prin care infractorii au deschis un cont online şi au obţinut un credit de 29.000 de lei în numele său. Femeia a solicitat anularea împrumutului a doua zi şi a sesizat Poliţia şi banca, însă hoţii au sustras 90.000 de lei prin operaţiuni succesive din contul personal şi dintr-un cont unde victima era împuternicită pentru fondurile altor persoane, în urma unor convorbiri telefonice care au durat peste patru ore, transmite sursa citată. Banca a respins solicitarea şi a precizat că plăţile au respectat cerinţele de autentificare prin cod de securitate sau biometrie din aplicaţia de homebanking, iar transferurile au fost executate conform IBAN-ului indicat de utilizator după mutarea banilor în contul personal, menţionează comunicatul de presă.

În judeţul Ilfov, Ion R. a primit un apel de la un fals angajat bancar care a susţinut că datele sale au fost folosite pentru un credit, după care a fost redirecţionat către persoane care s-au prezentat drept reprezentanţi ai Poliţiei şi ai Băncii Naţionale a României. Aceştia l-au determinat să contracteze un împrumut de circa 100.000 de lei, să retragă banii în numerar şi să cumpere criptoactive de la un automat dedicat prin tranşe succesive de câte 10.000 de lei, după care i-au cerut dovezi ale depunerilor şi apelarea a două numere de telefon pentru aprobare, notează sursa citată.

În judeţul Iaşi, Mădălina E. a reclamat o infracţiune de fraudă şi un furt complex de identitate consumat în luna iunie 2026, context în care a contractat un credit de nevoi personale în urma unei manipulări psihologice, iar suma a ajuns în conturi externe pentru spălare de bani. Consumatoarea a sesizat Poliţia, banca şi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) şi solicită suspendarea sau anularea ratelor până la finalizarea cercetărilor penale, precum şi interzicerea raportării la Biroul de Credit, arată datele menţionate.

În judeţul Prahova, Mihai U. a încredinţat controlul telefonului mobil unui presupus avocat în baza unei relaţii de prietenie din perioada martie-septembrie, timp în care individul a accesat conturile deschise la trei bănci comerciale, a solicitat un card de credit şi a cauzat un prejudiciu de peste 15.000 de lei. Deoarece banca a considerat accesul autorizat de client, consumatorul a acceptat o reeşalonare pe o perioadă de 36 de luni pentru evitarea popririi, transmite instituţia.

În judeţul Vrancea, Emil D. s-a trezit cu un credit de 66.000 de lei încheiat fără acordul său pe fondul unui furt de identitate, după ce a parcurs o identificare video pentru un broker promovat pe Facebook şi pentru o aplicaţie de investiţii, dosar în care Poliţia a deschis o cauză penală in rem pentru fals informatic, informează sursa citată.

În judeţul Caraş-Severin, Toader D. a fost convinsă de persoane care s-au dat drept reprezentanţi ai BNR şi anchetatori penali să acceseze un credit de nevoi personale de 110.000 de lei sub pretextul compromiterii contului, iar infractorii au însuşit suma, motiv pentru care persoana vătămată a solicitat suspendarea temporară a obligaţiilor de plată până la clarificarea situaţiei de către organele de cercetare penală, menţionează comunicatul de presă.

În judeţul Ilfov, Dumitru L. a căzut victimă unei fraude de inginerie socială, a retras şi a depus creditul de 70.000 de lei prin 14 operaţiuni la un automat Bitcoin, iar acum cere o perioadă de graţie pentru evitarea executării silite şi a raportării la Biroul de Credit, în condiţiile în care rata lunară de 1.450 de lei reprezintă peste 30% din venitul său net, arată datele menţionate.

În judeţul Covasna, Viorel V. a accesat un site fals cu acţiuni Hidroelectrica şi a transmis datele personale unui pretins broker, situaţie în care atacatorii i-au retras economii de 10.600 de lei dintr-un cont şi au accesat online prin aplicaţia băncii un credit de nevoi personale de 67.000 de lei pe o perioadă de 60 de luni, indică sursa citată.

„Un fenomen îngrijorător face tot mai multe victime în rândul consumatorilor de produse şi servicii financiare. Creditele false provoacă pagube de zeci de mii de euro, iar în majoritatea cazurilor pierderile sunt suportate integral de consumatorii care au permis accesul infractorilor la conturi, aplicaţiile de homebanking sau chiar la propriile telefoane şi laptopuri. Majoritatea creditelor frauduloase sunt contractate online, după ce infractorii îşi manipulează emoţional victimele şi se prezintă a fi „de la bancă”, „de la Poliţie” sau „de la BNR”. Însă, la CSALB vin şi cazuri în care oamenii au făcut credite sub presiunea psihologică a infractorilor, iar apoi au transferat banii în conturi controlate de aceştia”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, conform comunicatului de presă.

„O altă tipologie de fraude este cea în care infractorii speculează dorinţa consumatorilor de a câştiga bani rapid, prin cumpărarea de acţiuni sau criptoactive. Prin aplicaţii de control de la distanţă, infractorii ajung să fure în câteva secunde economii făcute în ani de zile sau să solicite împrumuturi în numele celor înşelaţi”, a completat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, arată sursa menţionată.

Reprezentantul băncii centrale recomandă atenţie la apelurile şi mesajele urgente, şi avertizează că infractorii utilizează ulterior înregistrările video transmise prin tehnologia deepfake la autentificarea în aplicaţiile bancare şi ocolesc sistemele de securitate, transmite instituţia.

Băncile nu solicită niciodată date de acces precum utilizator sau parolă şi nici coduri de autorizare PIN ori CVV, iar consumatorii trebuie să verifice tranzacţiile, să activeze notificările şi să refuze linkurile suspecte, instalarea programelor la cererea unor terţi sau instrucţiunile telefonice primite pentru plăţi şi transferuri urgente, precizează comunicatul de presă.