CSAT: Suspendarea activităţii Romatsa - vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securităţii naţionale

O posibilă suspendare a activităţii ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securităţii naţionale, determinând degradarea imediată a supravegherii spaţiului aerian integrat şi perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic, au stabilit, ieri, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), care au precizat că societatea respectivă este unicul furnizor de servicii de navigaţie aeriană în spaţiul aerian naţional.

În comunicatul de presă emis de Administraţia Prezidenţială la finalul şedinţei CSAT se arată că în luna februarie 2026, Curtea de Apel Bucureşti a decis suspendarea pentru 30 de zile a Certificatului prin care ROMATSA este furnizor de servicii de navigaţie aeriană, ca urmare a unui proces intentat de doisprezece controlori de trafic aerian care acuză compania de discriminare la angajare. Decizia Curţii de Apel nu este definitivă sau executorie.

"Acest blocaj operaţional ar atrage o izolare geopolitică prin forţarea rerutării coridoarelor de tranzit europene, critice în contextul conflictelor din Vecinătatea Estică, erodând sever credibilitatea României de furnizor de securitate regională în raport cu EUROCONTROL. În plan intern, blocajul managementului traficului aerian ar afecta infrastructura de transport comercial, cargo şi de urgenţă, provocând prejudicii economice asimetrice şi blocarea lanţurilor strategice de aprovizionare. În acest sens, membrii Consiliului au hotărât ca Guvernul României, prin autorităţile publice cu competenţe în domeniu, să ia măsurile necesare pentru identificarea soluţiilor privind continuarea serviciilor de navigaţie aeriană şi securitate a spaţiului aerian”, se precizează în documentul citat.

• Cum a ajuns cazul ROMATSA o problemă de securitate naţională

În centrul întregii poveşti se află o concluzie formulată încă din februarie 2020 de o instituţie a statului. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a constatat oficial că ROMATSA a discriminat la angajare 12 absolvenţi ai Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă şi a sancţionat regia cu o amendă de 10.000 de lei. Valoarea amenzii este aproape simbolică în comparaţie cu ceea ce avea să urmeze. Mult mai importantă era constatarea oficială că procedurile de recrutare nu respectau principiile egalităţii de şanse, după ce tinerilor li s-a transmis că posturile de controlor de trafic aerian nu erau scoase la concurs, ci ocupate printr-o procedură internă de selecţie.

În mod normal, o astfel de decizie ar fi trebuit să determine schimbarea regulilor şi corectarea mecanismelor de recrutare. Numai că acest lucru nu s-a întâmplat. Litigiile au continuat, iar problema nu a fost rezolvată din temelii. În loc să fie eliminată cauza conflictului, aceasta a fost împinsă dintr-o etapă procesuală în alta, până când a ajuns în faţa Curţii de Apel Bucureşti.

Sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti la 27 februarie 2026 a schimbat complet dimensiunea dosarului. Instanţa a dispus suspendarea, pentru o perioadă de o lună, a certificatului de furnizor de servicii de trafic aerian deţinut de ROMATSA, o măsură fără precedent prin impactul pe care îl poate avea asupra funcţionării sistemului naţional de management al traficului aerian. Din acel moment, disputa nu a mai fost doar despre drepturile unor absolvenţi sau despre un litigiu de muncă, ci despre efectele pe care aplicarea unei hotărâri judecătoreşti le-ar putea produce asupra unei infrastructuri critice a statului român.

Miza este uriaşă deoarece ROMATSA este singura entitate autorizată să furnizeze servicii de trafic aerian în România. În eventualitatea suspendării efective a certificatului, consecinţele ar putea merge până la imposibilitatea gestionării zborurilor care decolează şi aterizează pe aeroporturile din ţară, dar şi a aeronavelor care tranzitează spaţiul aerian românesc. În plin sezon estival, un asemenea scenariu ar putea însemna perturbarea a până la 2.000 de zboruri pe zi şi ar afecta inclusiv spaţiul aerian administrat pentru Republica Moldova. Din această perspectivă, cazul a depăşit cu mult graniţele unui simplu litigiu şi a devenit o problemă de continuitate a unui serviciu public esenţial.

Acesta este şi motivul pentru care dosarul a ajuns pe masa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. CSAT nu a analizat conflictul dintre foştii absolvenţi şi ROMATSA în sine, ci implicaţiile pe care executarea unei hotărâri judecătoreşti le-ar putea avea asupra securităţii spaţiului aerian şi asupra funcţionării unei infrastructuri strategice. Practic, statul român se vede astăzi obligat să trateze ca pe o vulnerabilitate de securitate naţională o situaţie care fusese identificată şi sancţionată administrativ încă din urmă cu şase ani.

Ironia este evidentă. În 2020, statul constata oficial existenţa unei discriminări şi aplica o amendă de 10.000 de lei. În 2026, aceeaşi problemă ajunge să fie discutată la cel mai înalt nivel al arhitecturii de securitate a României. Diferenţa nu este dată de gravitatea faptelor iniţiale, ci de lipsa unor măsuri care să prevină escaladarea conflictului. Ceea ce putea fi rezolvat prin modificarea unor proceduri interne şi prin respectarea principiilor transparenţei în recrutare a evoluat, în lipsa unei reforme reale, într-o criză cu potenţial impact asupra întregului trafic aerian.

În acelaşi timp, este important de subliniat că dosarul nu este închis. Ultimul cuvânt aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care urmează să decidă dacă hotărârea Curţii de Apel Bucureşti va rămâne definitivă sau va fi modificată. De decizia instanţei supreme depinde nu doar soarta litigiului, ci şi efectele juridice pe care această cauză le va produce asupra activităţii ROMATSA.

Între timp, cazul continuă să genereze reacţii şi în sistemul judiciar. Astăzi a devenit public faptul că Inspecţia Judiciară s-a sesizat în legătură cu sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, urmând să verifice aspectele care ţin de modalitatea în care a fost pronunţată hotărârea. Demersul Inspecţiei Judiciare nu schimbă situaţia procesuală şi nici nu suspendă efectele căilor de atac, însă arată că amploarea şi consecinţele deciziei au atras atenţia inclusiv asupra modului în care această cauză a fost soluţionată în instanţă.

Dincolo de verdictul pe care îl va pronunţa Înalta Curte, cazul ROMATSA rămâne un exemplu despre costurile inacţiunii instituţionale. Nu o amendă de 10.000 de lei a adus dosarul pe agenda CSAT, ci faptul că, timp de şase ani, problema semnalată oficial nu a fost rezolvată. Într-un stat funcţional, disfuncţionalităţile sunt corectate atunci când sunt identificate. În lipsa reformelor şi a responsabilităţii administrative, ele continuă să crească până când depăşesc cu mult cadrul în care au apărut iniţial şi ajung să pună în discuţie funcţionarea unor domenii esenţiale. Cazul ROMATSA demonstrează că reforma companiilor şi regiilor de stat nu este doar o temă birocratică sau o condiţionalitate asumată prin PNRR, ci poate deveni o chestiune care priveşte direct securitatea naţională şi capacitatea statului de a preveni transformarea unor probleme administrative în crize strategice.

• Obiectivele României la summitul NATO, analizate de CSAT

Un alt subiect important aflat pe agenda şedinţei de ieri a CSAT a fost analiza şi aprobarea obiectivelor României la Summitul NATO, care se va desfăşura în perioada 7-8 iulie 2026, la Ankara.

"Pentru România, mizele sunt clare şi ţin inclusiv de reconfirmarea şi consolidarea profilului ţării noastre de aliat de încredere al NATO care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică. Din această perspectivă, Summitul reprezintă un prilej pentru a prezenta progresele României în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la Haga, precum şi în domeniul industriei de apărare, inclusiv prin valorificarea adecvată a iniţiativelor pentru industria de apărare, derulate atât la nivel NATO, cât şi UE, precum şi eforturile noastre în sprijinul Ucrainei, al Republicii Moldova şi al securităţii în zona Mării Negre. În acelaşi timp, reuniunea de la Ankara reprezintă o ocazie de readucere în atenţia Aliaţilor la cel mai înalt nivel a situaţiei complicate din regiunea Mării Negre şi a consecinţelor pe care agresiunea rusă le are la nivel regional şi asupra României, prin incidente precum cele cu drone. Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenţie aceste ameninţări, prin asigurarea unei posturi de descurajare şi apărare puternice şi a unei prezenţe militare corespunzătoare în zonă şi pe teritoriul României. La finalul discuţiilor pe această temă, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara”, se arată în comunicatul de presă emis de Administraţia Prezidenţială.

În continuarea şedinţei, membrii Consiliului au analizat şi aprobat forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2027. Astfel, Armata României va asigura, pentru forţele şi mijloacele care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2027, un efectiv de 5.358 militari şi civili. Dintre aceştia, 2.786 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, 1.801 de militari se vor afla în aşteptare, pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin, iar 771 de militari vor fi în cadrul forţelor propuse pentru misiuni şi operaţii posibil a fi asumate.

Ministerul Afacerilor Interne va putea participa în anul 2027 la misiuni şi operaţii cu un efectiv de 2.604 militari şi poliţişti, dintre care 39 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 2.565 de militari se vor afla în aşteptare, pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.

Ministerul Apărării Naţionale a solicitat suplimentarea contribuţiei la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA), o iniţiativă strategică vitală pentru garantarea libertăţii de navigaţie şi securităţii economice şi militare din Marea Neagră, în vederea asigurării comenzii pentru aceasta în anul 2027. Constituirea MCM BLACK SEA, în ianuarie 2024, de către România, Turcia şi Bulgaria, reprezintă o premieră în istoria recentă a securităţii Mării Negre şi un proiect de importanţă strategică pentru ţara noastră, menit să menţină siguranţa traficului maritim în Marea Neagră, inclusiv protecţia infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcţiilor operaţiei de deminare maritimă MCM BLACK SEA.