Curtea de Conturi Europeană: Proiectele de transport din Balcanii de Vest riscă să rateze termenul-limită din 2030

Curtea de Conturi Europene (ECA) a publicat Raportul Special nr. 16/2026, referitor la sprijinul acordat prin Cadrul de investiţii pentru Balcanii de Vest (CIBV) în sectorul transporturilor. Conform auditului, deşi proiectele finanţate corespund priorităţilor de conectivitate, ritmul actual de implementare indică riscul ca ţările din regiune să nu respecte termenul-limită din 2030 pentru finalizarea reţelei europene centrale de transport, conform unui comunicat de presă postat pe pagina oficială ECA.

CIBV funcţionează ca o platformă de cooperare şi mecanism de finanţare mixtă, prin care granturile UE facilitează accesul la împrumuturi, managementul fiind asigurat în colaborare cu BERD şi BEI. Din 2015 şi până la jumătatea anului 2025, Comisia Europeană a plătit 527 de milioane de euro pentru proiecte din domeniul transporturilor în beneficiul a şase ţări: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia. Per total, din 2015 până în prezent, UE a transferat către acest fond un total de 899 de milioane de euro, reprezentând marea majoritate a finanţării pentru cele şase sectoare de activitate acoperite.

Auditorii au examinat în detaliu 12 proiecte de transport (rutier, feroviar şi pe căi navigabile interioare) din Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord şi Serbia, cu o valoare totală de 341,6 milioane de euro.

• Constatări principale ale auditului:

Insuficienţa maturităţii proiectelor: Procesul de selecţie a inclus proiecte care nu aveau lucrările pregătitoare finalizate. Acest fapt a generat întârzieri iniţiale sistematice de, în medie, 17 luni la demararea proiectelor, urmate în multe cazuri de alte amânări de peste doi ani în cursul execuţiei.

Monitorizare şi pârghii instituţionale deficitare: Comisiei Europene îi lipsesc procedurile eficiente pentru a gestiona întârzierile şi a asigura durabilitatea proiectelor. S-a constatat lipsa colectării de date privind conformitatea reţelelor cu standardele UE, instituţia bazându-se pe evaluările structurilor financiare partenere, care s-au dovedit uneori inadecvate. De asemenea, s-au identificat situaţii în care fondurile au fost deblocate fără o justificare bazată pe progresele reale.

Efectul de tip „deadweight”: În majoritatea cazurilor auditate, granturile CIBV nu au fost esenţiale pentru mobilizarea fondurilor, deoarece contractele de împrumut fuseseră deja semnate înainte de depunerea cererilor de grant. Investiţiile s-ar fi realizat şi în absenţa acestor subvenţii. În plus, estimările de costuri din cererile de grant nu au fost suficient de detaliate pentru a se evalua rezonabilitatea lor.

Probleme structurale de durabilitate: S-a evidenţiat lipsa fondurilor de întreţinere din partea statelor beneficiare. Exemplele specifice includ o infrastructură feroviară care a ajuns într-o stare mai precară decât cea dinaintea proiectului, un tunel izolat (fără legătură cu vreun drum) şi o linie de cale ferată care se opreşte la frontieră.

• Recomandări şi măsuri necesare:

În declaraţia oficială ataşată raportului, doamna Laima Andrikienė, membra Curţii responsabilă de acest audit, a subliniat că o infrastructură bine dezvoltată este un pas esenţial pentru îndeplinirea criteriilor de aderare în procesul de extindere a UE. În acest sens, instituţia recomandă:

Îmbunătăţirea procesului de selecţie a proiectelor, acordând prioritate celor cu un nivel adecvat de maturitate;

-Consolidarea acţiunilor de monitorizare şi raportare din partea Comisiei Europene;

-Asigurarea durabilităţii investiţiilor prin condiţionarea fondurilor de planuri clare de întreţinere pe termen lung;

-Creşterea vizibilităţii sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană în regiune.