Ministrul Daniel David a declarat, sâmbătă, la Chişinău, că într-o ţară, cel mai important minister este cel al Educaţiei şi Cercetării, dacă ţara respectivă se proiectează ca o democraţie şi o societate bazată pe cunoaştere, potrivit news.ro. Omologul său, Dan Perciun, a spus că cei peste 200 de copii vorbitori de limbă rusă, aflaţi în aceste zile la Iaşi, într-o tabără lingvistică, îşi vor îmbunătăţi nivelul de cunoaştere a limbii române, la fel ca şi cei peste 100 de profesori din R. Moldova care predau româna în şcolile ruse şi care vin în România în vacanţa de vară pentru a-şi „creşte nivelul de competenţă lingvistică”. „Ppentru noi este inclusiv un element de securitate naţională să asigurăm o bună cunoaştere a limbii române pentru toţi cetăţenii ţării, iar sprijinul României este foarte important şi în acest sens”, a spus Perciun, conform sursei citate.
Potrivit MEC, în interval de două luni, ministrul Daniel David a făcut, în zilele de 22 şi 23 august, a doua vizită oficială în Republica Moldova, la invitaţia omologului său din Republica Moldova, Dan Perciun. Contextul a fost prilejuit de Forumul Cercetătorilor, în cadrul căruia au fost anunţate 62 de proiecte de cercetare complexe, care implică colaborări între cercetătorii din România şi cei din Republica Moldova. Acestea se adaugă astfel celor 38 de proiecte aflate deja în derulare, informează sursa.
De asemenea, a fost analizat şi stadiul proiectului de accesare a bibliotecii EduLib de către şcolile interesate din Republica Moldova, fiind discutate inclusiv continuarea şi dezvoltarea colaborărilor în educaţie şi cercetare, a precizat MEC.
Ministrul moldovean al Educaţiei, Dan Perciun, a declarat că proiectele respective asigură cercetătorilor din Republica Moldova accesul la infrastructura de cercetare din România şi îi face „mai puternici, mai buni, cu şanse mai mari” ulterior de a accesa împreună cu cei români proiecte europene de cercetare.
„Asta este ambiţia noastră, să deschidem finanţarea europeană semnificativă pentru cercetătorii din Republica Moldova, iar aceste proiecte bilaterale sunt o bună ocazie de a ne creşte capacitatea. În sectorul de educaţie, colaborarea cu România este şi una de suflet. Statul român ne-a fost aproape, avem acele autobuze din partea statului român, care asigură accesul copiilor din localităţile îndepărtate la educaţie de calitate, reparăm împreună un cămin studenţesc la Cahul, o investiţie mare de aproape patru milioane de euro şi, dincolo de asta, avem iniţiative menite să sprijine nivelul cunoaşterii limbii române”, a spus Perciun.
Acesta a adăugat că un grup de 200 de copii vorbitori de limbă rusă se află acum la Iaşi într-o tabără lingvistică de „imersiune culturală”, care le oferă „oportunitatea să-şi îmbunătăţească nivelul de competenţă lingvistică” şi, totdată, ”să descopere România”, ceea ce e foarte important.
„Deja acesta este al doilea an în care avem grupuri de peste 100 de profesori care predau limba română în şcolile ruse şi care merg în vacanţa de vară în şcoli din România şi beneficiază de instruiri suplimentare (sunt cinci universităţi care participă) şi au ocazia să-şi crească nivelul de competenţă lingvistică. Pentru noi este inclusiv un element de securitate naţională să asigurăm o bună cunoaştere a limbii române pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, iar sprijinul României este foarte important şi în acest sens”, a afirmat ministrul moldovean al Educaţiei şi Cercetării.
Acesta a precizat că împreunăc u ministrul Daniel David vor fi anunţaţi câştigătorii proiectelor bilaterale de cercetare, în condiţiile în care este foarte importantă crearea echipelor mixte şi colaborării între cele două ţări.
„Sunt 10 milioane de euro de care urmează să beneficieze 62 de echipe cu compoenţă mixtă. Este cel de-al doilea apel bilateral care se implementează deja - 38 de proiecte”, a mai spus Perciun.
Ministrul Daniel David a spus că într-o ţară, cel mai important minister este cel al Educaţiei şi Cercetării, „dacă ţara respectivă se proiectează ca o democraţie şi o societate bazată pe cunoaştere”.
„De aceea este important să dezvoltăm aceste domenii şi împreună ne ajutăm reciproc şi suntem mai puternici în această reaşezare a lumii pentru lumea liberă în care vrem să fim. Dincolo de proiectele anunţate de domnul ministru, vreau să vă spun că am făcut un progres faţă de ce anunţam în urmă cu două luni, şi anume vorbeam de acel acces potenţial la Edulib, adică acele lecţii la nivel de gimnaziu pentru profesorii care doresc să le acceseze ca un element complementar în activităţile lor, aşa încât într-o primă fază fiecare şcoală va primi două conturi care pot fi folosite în comun de diverşi profesori, iar cei care vor fi impresionaţi de acele lecţii şi vor dori să le integreze mai mult în activităţile lor proprii, în timp vor primi conturi specifice aşa încât să poată accesa această bibliotecă, care, vă spun sincer, mie-mi place foarte mult şi o consider foarte utilă, dar nu eu sunt cel care trebie să o evaluez, ci oamenii care efectiv lucrează în practică la nivelul învăşământului gimnazial”, a afirmat David.
Ministrul a spus că cele 62 de proiecte bilaterale de cercetare sunt complexe şi acoperă domenii diferite - sănătate, cultură, climă, hrană, bioeconomie.
„Adică lucruri cu care ne confruntăm astăzi şi în România şi cu care vă confruntaţi astăzi şi în Rrpublica Moldova, cărora încercăm să le căutăm soluţii şi credinţa noastră este că dacă lucrăm împreună, punem competenţele împreună, reuşim să găsim soluţii inovative, prin care să reuşim nu doar să rezolvăm probleme, ci să şi progresăm în acest proces. Aceste proiecte le completează pe cele 38 pe care deja le-am finanţat şi care sunt în derulare. Astăzi putem da o cifră comună, avem 100 de proiecte comune de cercetare, dezvoltare, inovare, care contribuie la dezvoltarea societăţii noastre bazată pe cunoaştere atât în România, cât şi în Republica Moldova”, a mai spus Daniel David.
El l-a invitat pe omologul său din Republica Moldova, Dan Perciun, să vină la Bucureşti.
Acesta a spus că proiectele pe zona de cercetare se întâmplă într-un anumit context, în care guvernul moldovean se bucură de sprijinul partenerilor internaţionali, al României, iar „această încredere reciprocă” şi această „relaţie de prietenie” au creat „solul fertil” necesar ca proiectele respective „să prindă rădăcini” şi să existe aceste investiţii comune în cercetare.
„Asta nu s-ar fi întâmplat fără o relaţie bună între ţările noastre şi fără o încredere în guvernele noastre. Sunt sigur că multe pot fi construite şi mai departe având această relaţie puternică, în acelaşi timp pierderea acestei relaţii ar duce şi la pierderea acestor oportunităţi pentru ţară, pentru sector şi pentru noi toţi, în general. De asta este foarte important să continuăm lucrurile care au fost începute şi să accelerăm mai departe, valorificând oportunităţile aduse de Uniunea Europeană şi de colaborarea cu România, lucru pentru care suntem foarte recunoscători domnului ministru”, a încheiat Dan Perciun.
1. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 23.08.2025, 21:51)
...
2. Ole
(mesaj trimis de Jiji în data de 24.08.2025, 08:35)
Si din aceasta cauza, a importantei majore, in Romania avem la conducere un asemenea specimen. La mai mare. Cine o fi ministrul educatiei in Germania ? Tot un geniu ?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.08.2025, 10:06)
Un ra.ta.tat a ajuns Ministrul Educatiei. Vorbeste de educatie ca este importanta si el taie fondurile educatiei. Un subinspector de politie iesit de pe bancile scolii are salariu de cel putin 7.000 lei net, asa se intampla in armata, jandarmerie, pompieri. Asistentele medicale din spitale au salariu de 8-9000 de lei. Sa nu vorbim de doctori care au 30.000 de lei de 5 orii mari ca la profesori. Vorbim de importanta invatamantuli cu salarii de mizerie primite de profesori. Un sistem tinut intentionat subfinantat. Cand vezi acest ministru de calitate proasta impus si cocotat de partdit in functia de ministru al Educatiei. Acest ministru nu are coloana il recomanda doar carnetul de partid.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.08.2025, 10:54)
Asta si toate leprele din usr fac parte din "armata" de tradatori pregatita de Soros ca sa vanda si sa distruga Romania. Au fost ajutati sa ajunga la guvernare si acum fac ce au fost invatati sa faca : distrug !
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.08.2025, 11:30)
...in teorie... Atunci (incercati sa) faceti teoria una cu practica!
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.08.2025, 11:54)
Asta si toate leprele din usr fac parte din "armata" de tradatori pregatita de Soros ca sa vanda si sa distruga Romania. Au fost ajutati sa ajunga la guvernare si acum fac ce au fost invatati sa faca : distrug !
7. fără titlu
(mesaj trimis de Iuliu în data de 24.08.2025, 12:07)
Invătământul românesc suferă de o subfinantare cronică de multi ani. Reamintim ca in anul 2005, ministrul educatiei la acea vreme Mircea Miclea, a solicitat pentru 2006 un buget de 5% din PIB pentru educatie, dar a obtinut numai 3,7% , fapt pentru care si-a dat demisia. Ba mai mult, in anul 2008, a fost semnat de catre toate partidele politice "Pactul pentru Educatie". Documentul având ca scop stabilirea unor directii si obiective pentru viitoarea strategie a sistemului de invatamint si semnarea unei intelegeri politice, astfel incit reforma in educatie sa fie una coerenta, la punctul 2, prevedea următoarele:
"Asigurarea a minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv pentru finanțarea educației naționale, iar pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv". Acest lucru nu s-a respectat niciodată, astfel că in prezent învătământul primeste aproximativ 3% din PIB, iar cercetarea sub 0,5% din PIB.
De asemenea, in 2018, anul centenarului Marii Uniri, a fost lansat programul „Romania educata” care prevede o reforma profunda a sistemului de invătământ iar orice reformă trebuie sustinută financiar, altfel rămane o simplă demagogie.
Apoi in anul 2023 au fost lansate legile educatiei care au stârnit o serie de controverse. Prima problemă majoră a proiectelor de lege privind educatia este aceea că procesul în sine de elaborare, e profund greșit, fiind făcut din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației sau ai altor științe sociale, fără consultarea principalilor actori din sistem- cei care ar trebui să implementeze aceste legi.
Un prim aspect este cel al subfinantării învătământului. Potrivit proiectelor de lege, pe zona de educaţie preuniversitară, se prevede alocarea suplimentară de fonduri ar fi de 11 mld. de lei în 2023 şi astfel s-ar ajunge la 3,5-4% din PIB alocat educaţiei. Si asta cu toate ca din 2011 este în vigoare legea de a aloca 6% din PIB pentru educaţie. Anual, legea este însă fentată de guverne, prin diferite tertipuri juridice. În 2022, de exemplu, bugetul Ministerului Educaţiei a fost de 32 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB, la jumătate faţă de cât ar fi trebuit să fie alocarea. Dar, proiectul de lege nu prevede alocarea de 6% din PIB pentru educaţie nici în anul 2023. Dimpotrivă , creşterea prevăzută pentru sistemul educaţional preuniversitar era de 11 mld. de lei anul viitor, dar din care 5 miliarde de lei pentru salariile profesorilor.
In prezent problema deficitului bugetar excesiv afectează profund sistemul educational din România, cu consecinte imprevizibile pentru viitorul ţării.