Abonament gratuit

De ce ameninţă epidemia de coronavirus securitatea alimentară a Statelor Unite?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

De ce ameninţă epidemia de coronavirus securitatea alimentară a Statelor Unite?
Călin Rechea

Jurnalistul Christopher Leonard scria, în cartea sa "The Meat Racket: The Secret Takeover of America's Food Business" din 2014, că "doar o mână de companii produc aproape toată carnea consumată în Statele Unite, iar Tyson este rege printre acestea".

Aici s-a ajuns după zeci de ani de concentrare a sectorului agricol şi alimentar din cea mai mare economie a lumii, iar extinderea epidemiei de coronavirus arată cât de fragil este un astfel de sistem şi cât de periculoasă este o astfel de "evoluţie" pentru siguranţa alimentară a unei ţări.

Criza de pe piaţa cărnii din SUA, generată de ruperea brutală a lanţurilor de distribuţie, a fost marcată atât de creşterea explozivă a unor preţuri, dar şi de ştiri incredibile referitoare la distrugerea animalelor de către fermieri sau aruncarea laptelui, pe fondul încetării activităţii unor mari unităţi de procesare.

O ştire Bloomberg recentă arăta că preţul en-gros al cărnii de vită a crescut până la un nou record la sfârşitul lunii trecute, de 367,56 dolari pentru 100 de livre (circa 45,4 kg), conform datelor de la Departamentul Agri­culturii (USDA).

La mai puţin de două săptămâni, recordul a rămas mult în urmă, după o creştere de aproape 28%, până la 468,58 dolari (vezi graficul). Faţă de începutul anului, creşterea a fost de 125%.

John Tyson, preşedintele Tyson Foods, a publicat o scrisoare deschisă, preluată de New York Times şi Washington Post, în care avertizează că lanţul aprovizionării cu alimente riscă să se rupă, iar preşedintele Donald Trump a invocat Legea Producţiei pentru Apărare pentru a menţine fabricile de procesare a cărnii deschise.

Din păcate, tocmai politica de extindere cu orice preţ a companiei conduse de John Tyson poartă o mare parte a responsabilităţii pentru criza actuală.

"Tyson Foods a ajutat la crearea crizei despre care avertizează", se arată într-un articol Bloomberg, care include o declaraţie a lui Christopher Leonard.

"Acesta este 100% un simptom al consolidării. Nu avem o criză a furnizării, ci avem o criză a procesării, iar virusul expune profunda fragilitate care însoţeşte consolidarea", a precizat autorul cărţii "The Meat Racket".

Într-un articol din martie 2014, cu titlul "Piaţa nesănătoasă a cărnii", New York Times scrie, pornind de la informaţiile din cartea lui Leonard, că "doar câteva companii controlează industria cărnii într-un mod care ridică semne de întrebare cu privire la impactul asupra oamenilor şi animalelor, în timp ce distruge America rurală".

NYT subliniază că extinderea "agriculturii industriale" a fost însoţită de impunerea unor costuri enorme. Dintre acestea sunt amintite suferinţa animalelor din fermele supraaglomerate, pericolul tot mai mare pentru sănătatea oamenilor, pe fondul utilizării intensive a antibioticelor, dar şi distrugerea Americii rurale.

Şi asta nu este tot. "Sistemul nostru industrial de asigurare a alimentelor privatizează câştigurile, în timp ce socializează costurile de sănătate şi de mediu", mai scrie NYT în concluzia articolului.

Conform datelor de la Bloomberg, Tyson Foods şi principalii săi rivali, JBS SA şi Cargill, controlează circa două treimi din producţia de carne de vită din SUA, iar o concentrare similară este prezentă şi în cazul producţiei de carne de porc şi de pui.

În aceste condiţii, este de ajuns ca numai câteva unităţi de procesare să fie oprite pentru a apărea probleme pe lanţurile de distribuţie.

Agenţia de ştiri americană mai scrie că numărul abatoarelor a scăzut cu 70% din 1967 până în prezent, tendinţa fiind accelerată mai ales în ultimele trei decenii, în timp ce un raport intern din 2019 arată că Tyson Foods a cumpărat alte companii sau a realizat operaţiuni de consolidare în fiecare an începând din 2001.

În Europa situaţia este foarte diferită. Mai puţin de o treime din producţia de carne este rezultatul activităţii primelor 15 companii de la nivel continental, iar efectul a fost un număr mult mai redus al dislocării lanţurilor de producţie şi aprovizionare.

"Sistemul alimentar industrial caracterizat printr-un grad ridicat de consolidare este mult mai puţin rezilient decât sistemul regional, mai diversificat, pe care l-a înlocuit", a scris Amanda Claire Starbuck, de la Food and Water Watch, pe site-ul organizaţiei.

Opinia sa, conform căreia este nevoie de "sisteme mai mici şi mai diverse de producţie a hranei", şi altele similare sunt atacate, însă, pornind de la "obligaţia morală de a oferi alimente ieftine americanilor, în condiţiile în care nu toată lumea îşi permite să cumpere carne de la animale hrănite natural şi fără antibiotice". Afirmaţia a fost făcută de un economist de la Kerns and Associates din Iowa pentru Bloomberg.

Concentrarea din industria alimentară a Statelor Unite este abordată şi de Jonathan Tepper în cartea "The Myth of Capitalism: Monopolies and the Death of Competition", în care se arată că "fabricile de procesare au fost plasate în zona unde nu există alte locuri de muncă, iar fermierii nu au altă opţiune decât să crească animale pentru o singură companie".

Dar asta nu este tot. Tepper arată că relaţia contractuală dintre fermieri şi companii precum Tyson Foods sau Purdue are o natură similară cu iobăgia din Evul Mediu.

Despre una dintre achiziţiile pe care le-a făcut Tyson, compania IBP, cel mai mare procesator de carne de vită din SUA, Tepper scrie că a avut ca scop întărirea poziţiei în relaţia cu marile lanţuri de supermarketuri, în special Walmart.

Efectul? "Preţurile pot să nu crească, însă aproape tot câştigul este capturat de Walmart şi intermediari, în timp ce sumele plătite fermierilor scad constant", arată Jonathan Tepper.

"Stimulaţi" de scăderea preţurilor, "consumatorii americani îşi folosesc banii pentru a susţine un sistem care menţine fermierii într-o stare de servitute îndatorată", după cum mai scrie autorul cărţii "The Myth of Capitalism", care nu uită amintească şi faptul că "Tyson nu controlează doar modul în care sunt stabilite preţurile, ci şi regulile pentru producerea cărnii".

Jonathan Tepper acuză deschis autorităţile americane cu nu au făcut nimic în ultimii 40 de ani pentru a opri procesatorii de carne "să distrugă pieţele deschise, să cumpere concurenţii şi să înlocuiască o industrie vibrantă a crescătorilor de animale cu un sistem controlat centralizat, care este dominat de câteva companii".

Cum a fost posibil aşa ceva? Răspunsul este simplu: activitatea susţinută de lobby a giganţilor din industria cărnii, care este "suplimentată" uneori de "cumpărarea" directă a politicienilor.

După cum s-a observat în ultimele săptămâni, un astfel de sistem s-a dezintegrat în faţa epidemiei, iar imaginile incredibile ale rafturilor goale şi ştiri despre raţionalizarea impusă clienţilor au făcut înconjurul lumii.

Oare vor fi învăţate lecţiile oferite de pandemie în ceea ce priveşte siguranţa alimentară a unei naţiuni, inclusiv de către autorităţile noastre?

Puţin probabil. După "redeschiderea" economiilor tendinţa va fi de revenire la "normalitate", adică la dictarea politicilor agricole de către grupurile de lobby şi continuarea procesului de fragilizare a sectorului agricol prin subvenţii şi socializarea pierderilor, caracteristică a unui "capitalism de cumetrie" care este foarte aproape de trecerea pragului de sustenabilitate.

Opinia Cititorului ( 4 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Multumesc pentru interesantele informații Domnule Rechea! Nu-mi vine să cred!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Nu prea inteleg concluzia. Adica, citind articolul, intelegem ca sistemul american (concentrat) e prielnic corporatiilor si nociv fermierilor. Si ca asta duce la criza alimentara, atunci cand unul din producatori inchide unitati. Apoi citim un paragraf care ne spune ca in Europa nu e asa rau. Si apoi, la final, ni se arunca o fraza care poate se potriveste la SUA, dar nu pare a se potrivi la Europa.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Un articol recent dintr-o publicatie americana arata ca exista niste conditii foarte stricte pe care trebuie sa le indeplineasca abatoarele. Din punct de vedere sanitar suna bine, doar ca fermierii nu isi permit sa investeasca in abatoare care sa respecte aceste reguli, ceea ce ii face dependenti de marii procesatori.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    E clar ca imperialismul capitalist ne-a adus pe toti la sapa de lemn si ne-a pus in dependenta de corporatii, pentru nevoile primare de hrana. Daca statele erau responsabile, n-ar fi trebuit sa permita o astfel de concentrare a puterii financiare in mana catorva oligarhi care sa dispuna cum vor ei de capital si sa infometeze populatia.

    E posibil ca americanii sa fie primii care rabda de foame din toate tarile civilizate. Si atunci care va mai fi diferenta intre America si Africa, daca toti stau la coada la aceeasi ciorba calda ?? 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS