DeepSeek şi câinii-roboţi, armele Chinei în caz de război

Câinii-robot controlaţi de AI, care patrulează în haite, roiuri de drone autonome capabile să urmărească ţinte, precum şi centre de comandă vizual-immersive şi simulări de război avansate nu mai reprezintă viitorul, ci o tehnologie actuală, pe care China o explorează tot mai mult.

Roboţii umanoizi au atras multă atenţie în acest an. Însă roboţii cvadrupedi - aşa-numiţii „câini mecanici” - se conturează drept adevăratul teren de testare pentru inteligenţa artificială întrupată.

Aceste maşinării cu patru picioare au un avantaj faţă de „omologii” lor bipedi în ceea ce priveşte stabilitatea şi agilitatea, ceea ce le face mai potrivite pentru utilizare practică în lumea reală. Ele reprezintă, potrivit unui raport publicat recent de firma Semianalysis, „cei mai avansaţi roboţi cu scop general existenţi astăzi”.

Iar China, nu Statele Unite, deţine deja supremaţia.

Este un avans pe care Statelor Unite le va fi greu să-l recupereze.

Potrivit Business - Standard, roboţii cvadrupedi evoluează rapid - de la demonstraţii tehnologice spectaculoase, capabile de salturi mortale, la platforme de test serioase pentru sisteme computerizate care trebuie să navigheze în lumea reală - exact aceleaşi funcţii pe care şi roboţii umanoizi trebuie să le stăpânească pentru a deveni cu adevărat viabili comercial.

Înţelegerea modului în care s-a dezvoltat piaţa roboţilor cu patru picioare oferă o previzualizare a potenţialilor câştigători ai cursei umanoizilor, pe care Elon Musk îşi pariază viitorul companiei Tesla Inc.

Potrivit estimărilor Morgan Stanley, această piaţă ar putea depăşi valoarea de 5 trilioane de dolari până în anul 2050.

Conform celor mai recente declaraţii publice analizate, experţii au constatat că Hangzhou Unitree Technology Co. conduce în prezent piaţa, deţinând aproximativ 70% din volumul global al vânzărilor de roboţi cvadrupedi în 2023.

Cifrele sunt, cel mai probabil, şi mai mari în prezent, însă chiar şi acum doi ani Unitree livrase de zece ori mai multe unităţi decât principalul său concurent, compania americană Boston Dynamics Inc.

• Tehnologia chineză, dependentă de cipurile americane

O analiză Reuters asupra a sute de lucrări ştiinţifice, brevete şi documente de achiziţii publice oferă o imagine a efortului sistematic al Beijingului de a valorifica AI-ul pentru avantaj militar.

În noiembrie 2024, PLA a lansat o licitaţie cu aspect science-fiction pentru câini-robot dotaţi cu AI, concepuţi să caute ameninţări şi să elimine obstacole explozive, conform sursei citate. China mai folosise anterior câini-robot armaţi, produşi de compania Unitree, în cadrul unor exerciţii militare, potrivit imaginilor din presa de stat.

Unitree nu a răspuns întrebărilor despre colaborarea sa cu armata.

Brevetele şi lucrările ştiinţifice publicate în ultimii doi ani arată cum PLA şi entităţile afiliate caută să integreze AI-ul în planificarea militară, dezvoltând tehnologii capabile să analizeze rapid imaginile captate de sateliţi şi drone.

Gigantul chinez de stat din industria apărării, Norinco, a prezentat în februarie un vehicul militar capabil să desfăşoare operaţiuni de sprijin de luptă în mod autonom, la o viteză de 50 km/h. Vehiculul, denumit Norinco P60, este alimentat de DeepSeek, compania al cărei model de inteligenţă artificială este considerat mândria sectorului tehnologic chinez.

Lansarea P60 a fost promovată de oficiali ai Partidului Comunist drept o demonstraţie timpurie a modului în care Beijingul utilizează DeepSeek şi inteligenţa artificială pentru a recupera decalajul din cursa înarmărilor cu Statele Unite, într-un moment în care liderii ambelor ţări şi-au îndemnat armatele să se pregătească pentru un posibil conflict.

Detaliile privind modul în care funcţionează sistemele aflate în spatele armelor de nouă generaţie ale Chinei - şi gradul în care acestea au fost deja implementate - sunt secrete de stat. Totuşi, documentele de achiziţii şi brevetele sugerează progrese spre capabilităţi precum recunoaşterea autonomă a ţintelor şi sprijinul decizional în timp real pe câmpul de luptă, asemănătoare celor dezvoltate de Statele Unite.

În demersul său jurnalistic, Reuters nu a putut stabili dacă toate produsele au fost efectiv construite, iar brevetele nu indică neapărat tehnologii operaţionale.

Armata Populară de Eliberare (PLA) şi entităţile afiliate continuă să utilizeze şi să caute cipuri Nvidia, inclusiv modele supuse restricţiilor americane la export, potrivit documentelor şi brevetelor analizate. Nu se ştie dacă aceste cipuri au fost stocate înainte de impunerea restricţiilor de către Washington, deoarece documentele nu indică data exportului. Brevete depuse chiar şi în iunie 2025 arată folosirea acestor cipuri de către institute de cercetare cu legături militare.

Departamentul Comerţului al SUA a interzis, în septembrie 2022, exporturile către China ale popularilor cipuri Nvidia A100 şi H100.

Un purtător de cuvânt al Nvidia, John Rizzo, a declarat pentru Reuters că firma „nu poate urmări revânzările individuale ale produselor deja vândute”, adăugând: „Reciclarea unor cantităţi mici de produse vechi, second-hand, nu aduce nimic nou şi nu ridică probleme de securitate naţională. Folosirea produselor restricţionate în aplicaţii militare ar fi imposibilă, în lipsa suportului, software-ului şi mentenanţei”.

Trezoreria şi Departamentul Comerţului al SUA nu au răspuns întrebărilor Reuters.

• Huawei, furnizor de cipuri pentru armata chiuneză?

Potrivit analistului Sunny Cheung, de la Jamestown Foundation din Washington, armata chineză şi-a sporit în 2025 utilizarea contractorilor care susţin că lucrează exclusiv cu hardware produs pe plan intern, precum cipurile AI de la Huawei. El a analizat câteva sute de licitaţii publicate de reţeaua de achiziţii a PLA în ultimele şase luni.

Schimbarea ar coincide cu campania publică a Beijingului de a încuraja companiile locale să folosească tehnologie „made in China”.

Analiza agenţiei asupra licitaţiilor şi brevetelor depuse la Oficiul de Proprietate Intelectuală al Chinei arată o cerere tot mai mare pentru cipurile Huawei în rândul entităţilor militare, însă nu toate documentele au putut fi verificate.

Huawei a refuzat să comenteze cu privire la folosirea cipurilor sale în aplicaţii militare. Nici Ministerul Apărării din China, nici DeepSeek şi Norinco nu au răspuns solicitărilor Reuters.

Licitaţiile consultate de Reuters arată că modelele DeepSeek au fost menţionate în cel puţin 12 cereri de achiziţie ale PLA în 2025, în timp ce doar una făcea referire la Qwen, modelul rival dezvoltat de Alibaba.

Alibaba nu a răspuns solicitării Reuters pentru comentarii.

Potrivit Jamestown Foundation, anunţurile de achiziţie pentru tehnologii DeepSeek s-au accelerat de-a lungul anului 2025, cu aplicaţii militare noi, apărând constant în sistemul de licitaţii al PLA.

Popularitatea DeepSeek în armată reflectă şi obiectivul Beijingului de a atinge „suveranitatea algoritmică” - reducerea dependenţei de tehnologia occidentală şi întărirea controlului asupra infrastructurii digitale critice.

Departamentul Apărării al SUA a refuzat să comenteze pe tema utilizării AI de către armata chineză.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a afirmat că „DeepSeek a oferit şi probabil va continua să ofere sprijin armatei şi serviciilor de informaţii ale Chinei”.

Washingtonul, a adăugat el, va „urmări o strategie îndrăzneaţă şi incluzivă de cooperare în domeniul AI cu ţările aliate de încredere, menţinând în acelaşi timp tehnologia departe de adversarii noştri”.

• Inteligenţa artificială, folosită pentru strategii militare

Cercetători de la compania Landship Information Technology, care integrează sisteme AI în vehicule militare precum cele produse de Norinco, au afirmat într-o lucrare publicată în februarie că tehnologia bazată pe cipuri Huawei poate identifica rapid ţinte din imagini satelitare şi coordona acţiuni cu radare şi aeronave.

Potrivit Universităţii Tehnologice din Xi'an, inteligenţa artificială a redus semnificativ timpul necesar planificatorilor militari pentru a trece de la identificarea unei ţinte la executarea unei operaţiuni. Cercetătorii au afirmat că sistemul lor bazat pe DeepSeek a reuşit să evalueze 10.000 de scenarii de luptă diferite în doar 48 de secunde, o sarcină care ar fi durat 48 de ore pentru o echipă convenţională de strategi militari.

Documentele analizate sugerează că entităţile militare chineze investesc în tehnologii tot mai autonome de luptă. Douăzeci şi patru dintre brevetele şi licitaţiile consultate arată încercări de integrare a AI-ului în drone, pentru a le permite să recunoască şi să urmărească ţinte şi să opereze în formaţii cu intervenţie umană minimă.

Universitatea Beihang, renumită pentru cercetările sale în aviaţia militară, foloseşte DeepSeek pentru a îmbunătăţi deciziile colective ale roiurilor de drone în timpul atacurilor asupra ţintelor „joase, lente şi mici” - termen militar pentru drone şi aeronave uşoare.

Liderii apărării chineze au declarat public că vor menţine controlul uman asupra sistemelor de armament, pe fondul temerilor că un eventual conflict cu Washingtonul ar putea duce la utilizarea necontrolată a armelor alimentate de AI.

Armata SUA, care investeşte la rândul ei în AI, intenţionează să desfăşoare mii de drone autonome până la sfârşitul anului 2025, pentru a contracara avantajul numeric al Chinei în domeniul vehiculelor aeriene fără pilot.

Companii chineze precum Shanxi 100 Trust Information Technology se laudă în materialele de promovare cu dependenţa de componente interne, precum cipurile Huawei Ascend, care permit rularea modelelor AI.

Deşi Beijingul promovează tot mai mult producţia internă de procesoare, hardware-ul Nvidia continuă să fie frecvent menţionat în lucrările cercetătorilor afiliaţi armatei, potrivit unei analize Reuters asupra brevetelor din ultimii doi ani.

Reuters a identificat 35 de aplicaţii care menţionează utilizarea cipurilor Nvidia A100 de către cercetători de la Universitatea Naţională de Tehnologie a Apărării (NUDT) şi de la aşa-numitele „Şapte Fii” - un grup de universităţi chineze aflate sub sancţiuni americane şi cu istoric în cercetarea militară.

În aceeaşi perioadă, aceste instituţii au depus 15 brevete legate de aplicaţii AI care menţionau hardware Huawei Ascend, proiectat ca înlocuitor pentru cipurile Nvidia.

Chiar şi în iunie 2025, Universitatea Forţelor de Rachete din cadrul PLA a depus un brevet pentru un sistem de detectare a ţintelor prin teledetecţie, precizând că foloseşte cipuri A100 pentru antrenarea modelelor.

Colonelul superior Zhu Qichao, director al unui centru de cercetare al NUDT, a declarat pentru Reuters anul trecut că restricţiile americane au afectat „într-o anumită măsură” cercetarea AI, dar că Beijingul este hotărât să reducă diferenţa tehnologică.

Purtătorul de cuvânt al Nvidia, John Rizzo, a minimizat cererea PLA pentru hardware-ul companiei, afirmând că „China are mai mult decât suficiente cipuri interne pentru toate aplicaţiile sale militare”.