Big Tech a alocat 151 milioane euro pentru subminarea legislaţiei UE în domeniul digital

• Compania Meta conduce topul cu 10 milioane euro alocaţi pentru lobby pe lângă Comisia Europeană şi Parlamentul European, potrivit unui studiu realizat de Corporate Europe Observatory şi LobbyControl • În primul semestru din 2025, reprezentanţii Big Tech au avut 146 de întâlniri oficiale cu reprezentanţi ai Comisiei Europene şi 232 de întâlniri cu deputaţii din Parlamentul European

Industria tehnologică îşi sporeşte puterea de influenţă până la cote record, investind sume uriaşe în activităţi de lobby pentru a rescrie regulile jocului digital european, potrivit unui studiu întocmit de Corporate Europe Observatory şi LobbyControl. Documentul respectiv, din analizarea datelor extrase din Registrul de Transparenţă al Uniunii Europene, a reţinut că cheltuielile de lobby ale industriei digitale au crescut de la 113 milioane euro în 2023 la 151 milioane euro în prezent (+ 33,6% în doar doi ani), iar comparativ cu anul 2021 saltul este de 55,6%. Această ascensiune fulminantă nu este doar o chestiune contabilă, ci o măsură a forţei tot mai mari cu care giganţii tehnologici încearcă să-şi impună interesele asupra politicilor europene.

Sursa citată susţine că Big Tech îşi foloseşte resursele uriaşe pentru a consolida controlul asupra societăţii, de la informaţia pe care o consumăm până la infrastructura digitală de care depindem. În medie, companiile din acest sector au mai mult de o întâlnire pe zi cu oficiali ai Comisiei Europene, iar aceste eforturi par să dea roade. Numeroşi factori de decizie au cerut recent o „amânare” privind adoptarea Actului privind Inteligenţa Artificială, în timp ce alte voci promovează slăbirea protecţiei datelor garantate de GDPR.

Legi esenţiale precum Digital Markets Act şi Digital Services Act sunt contestate permanent de marile companii, uneori chiar prin intermediul presiunilor venite de peste Atlantic, dinspre administraţia Trump. Într-un moment în care un deceniu de progrese în domeniul drepturilor digitale riscă să fie anulat, Big Tech îşi joacă poate cea mai importantă carte politică de până acum.

Datele prezentate de Corporate Europe Observatory arată clar două tendinţe: concentrarea puterii financiare şi extinderea frontului de lobby. Primele zece companii cheltuiesc singure 49 milioane euro - faţă de 40 milioane euro în urmă cu doi ani - adică o treime din totalul industriei. Amazon a crescut bugetul de lobby cu 4,27 milioane euro, Microsoft şi Meta cu câte 2 milioane euro fiecare, iar grupul DigitalEurope cu 1,25 milioane euro.

În acelaşi timp, Bruxelles-ul a devenit câmp de luptă pentru noii veniţi: dacă în anul 2023 existau 565 de actori digitali înregistraţi, acum numărul lor a urcat la 733. Extinderea se explică parţial prin intrarea pe scena europeană a companiilor din domeniul inteligenţei artificiale (OpenAI, Anthropic, Mistral AI, Aleph Alpha) şi prin noile reguli de transparenţă adoptate în decembrie 2024, care obligă inclusiv la înregistrarea întâlnirilor cu funcţionarii de nivel mediu ai Comisiei.

Studiul citat mai arată că Big Tech domină de departe orice alt sector corporativ când vine vorba de acces politic şi de investiţii în influenţă. Compania Meta conduce topul cu 10 milioane euro, cel mai mare buget de lobby al unei singure companii din Uniunea Europeană. Cinci dintre primele şase companii care cheltuiesc cel mai mult pe lobby în Europa sunt din domeniul tehnologic. Primele zece firme digitale investesc de trei ori mai mult decât omologii lor din industria farmaceutică, financiară sau auto, şi de două ori mai mult decât marile companii din energie.

Această avalanşă de bani se traduce direct în putere de acţiune. Numărul lobbyiştilor cu normă întreagă ai sectorului digital a crescut de la 699 la 890, adică mai mulţi decât membrii Parlamentului European. Dintre aceştia, 437 deţin ecusoane care le oferă acces aproape nelimitat la instituţiile europene. Compania DigitalEurope are 27 de astfel de acreditări, Google 16, Microsoft 11 şi GSMA Europe 10. Deşi, în urma unor scandaluri de corupţie care au implicat direct companii din domeniu, Parlamentul a început timid să impună reguli mai stricte, influenţa Big Tech rămâne copleşitoare.

Între ianuarie şi iunie 2025, marile companii au avut 146 de întâlniri oficiale cu reprezentanţi ai Comisiei Europene - o medie de 1,17 pe zi lucrătoare. Amazon conduce detaşat cu 43 de întâlniri, urmată de Microsoft (36), Google (35), Apple (29) şi Meta (27). Subiectul dominant a fost inteligenţa artificială, menţionat în 58 de întâlniri, adică 40% din total. Alte teme recurente au fost centrele de date şi serviciile cloud (23 întâlniri), Digital Services Act (17), Digital Fairness Act (16) şi Digital Markets Act (16).

În paralel, Big Tech a avut şi 232 de întâlniri cu eurodeputaţi, aproape două pe zi. Meta se află din nou pe primul loc, cu 63 de întâlniri, urmată de Amazon (49), Google (47), Apple (47) şi Microsoft (34). Cei mai frecvenţi interlocutori din Parlament au fost Jörgen Warborn, Aura Salla şi Pablo Arias Echeverría - toţi membri ai Partidului Popular European - iar în cazul Aurorei Salla, fostă lobbyistă Meta, criticile privind conflictul de interese nu au întârziat să apară. În mod paradoxal, unii eurodeputaţi continuă să se întâlnească cu reprezentanţii Amazon, deşi companiei i-au fost retrase legitimaţiile de acces în februarie 2024, după refuzul de a participa la o audiere privind condiţiile de muncă din depozitele sale.

Această ofensivă nu se limitează la întâlniri directe. Big Tech finanţează un ecosistem vast de influenţă, compus din firme de consultanţă, grupuri de lobby, think tank-uri şi organizaţii-fantomă care amplifică mesajele industriei. Cheltuielile pentru aceste reţele de sprijin depăşesc 9 milioane euro anual, din care Amazon contribuie cu 2,84 milioane, Apple cu 2,3 milioane şi Meta cu 1,5 milioane. În paralel, numărul think tank-urilor care primesc bani de la marile companii tehnologice a crescut vizibil. Bruegel, Centre for European Reform, CEPS şi CERRE sunt acum finanţate de toţi cei cinci giganţi Big Tech. Alte organizaţii, precum Center for Data Innovation, ICLE şi Chamber of Progress, acţionează făţiş ca portavoci ale industriei, atacând politicile antitrust şi descriind reglementările europene ca bariere comerciale.

În timp ce Comisia Europeană se pregăteşte să lanseze pachetul Digital Omnibus, menit să „simplifice” legislaţia digitală şi să o facă mai prietenoasă pentru inovare, lobby-ul Big Tech face presiuni pentru eliminarea completă a reglementărilor considerate restrictive. Apple a cerut anularea Digital Markets Act, iar CCIA a solicitat suspendarea aplicării AI Act.

Pe fondul presiunilor externe venite de la Washington - unde administraţia Trump a ameninţat cu tarife comerciale împotriva statelor care amendează companiile tehnologice americane, Europa riscă să cedeze terenul obţinut cu greu. Declaraţiile lui Mark Zuckerberg, care a numit Digital Services Act „cenzură”, sau cele ale vicepreşedintelui JD Vance, care a acuzat Europa că restrânge libertatea de exprimare, sunt doar vârful aisbergului unei campanii coordonate pentru a submina reglementarea Big Tech la nivel european.