English
Petrişor Peiu, din partea AUR, l-a lăudat astăzi pe ministrul demisionar al Educaţiei, Daniel David, în mandatul căruia o comisie a propus o programă de limba română criticată dur de societatea civilă pentru că favorizează izolaţionismul şi ideologiile extremiste, potrivit G4Media.
Conform sursei amintite, Peiu l-a lăudat pe David pentru „gestul principial şi corect” de a demisiona din funcţie.
„A trecut neobservat un gest de onoare, rar în politica românească. Tocmai de aceea mă simt dator să îl explic, deşi cel care l-a făcut a fost un adversar politic. Este vorba despre demisia lui Daniel David”, a mai precizat Peiu, potrivit sursei amintite.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Cugetare la o retragerea unui ministru al"Instruct
(mesaj trimis de Ochi treaz în data de 24.12.2025, 15:59)
Inainte de toate, Craciun dupa datini, linistit si plin de speranta crestineasca a mantuirii, iar Noul An cu Sanatate, Minte Limpede si Dorinta Sincera de Salvare a Tarii de la pieire.....Cat despre demisie,bine si-asa, mai de pe urma, dar la cata minte ar fi trebuit sa aiba un "filozof/filosof(philos +sophia)" si ardelean"chibzuit" NU TREBUIA, de la bun inceput, sa "se-ncurce"cu niste diletanti si impostori, nevolnici si aventurieri pe seama acestui popor NEEDUCAT si INCA SOVAIELNIC
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.12.2025, 13:13)
Amin.
2. fără titlu
(mesaj trimis de Iuliu în data de 25.12.2025, 11:11)
Nici o speranta de mai bine pentru învătământul românesc. Reamintim că în anul 2008 a fost semnat Pactul pentru Educatie, cu o serie de obiective pentru viitoarea strategie a sistemului de învăţământ astfel încât reforma în educatie sa fie una coerentă. Unul dintre punctele esentiale prevedea introducerea în Pact a alocarii de 6% din PIB pentru învăţământ si minimum 1% pentru cercetare.
Pe baza acestui pact , Ministerul Educației a elaborat Legea 1/2011, supusă unor dezbateri, negocieri, urmate de angajamentul solemn al partidelor că nu o vor modifica.
Actul normativ prevedea obligativitatea alocării anuale a 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare. Nici măcar un singur an această prevedere nu a fost aplicată întrucât guvernele succesive au prorogat anual această obligație pe care o aveau. Inițial, a fost invocată criza economică din acei ani, însă ulterior guvernanții nici măcar nu s-au mai obosit să justifice prorogarea. Astfel, pentru anul în curs este alocat un procent de 2,1% din PIB, cel mai mic de la Revoluție, la care se adaugă sume gestionate de administrațiile locale și sursele de venituri proprii ale unităților de învățământ, astfel că procentajul final este de 3,2% din PIB.
Si nu doar prorogarea acestei prevederi a afectat stabilitatea sistemului educational, ci repetatele modificări ale legii, fie prin alte legi, fie prin ordonanțe de urgență. Legea educației a fost practică hăcuită prin 116 de alte acte normative. Procesul a început timid cu doar două modificări în anul 2011, modificări ce vizau aspecte minore sau remediau unele scăpări ale legii inițiale. Însă deja din 2012, modificările erau de esență. Astfel, a fost permis în continuare universităților mici, cu reputație științifică redusă, să organizeze în continuare programe de masterat sau chiar de doctorat.
În 2014, după ce Klaus Iohannis a devenit președinte acesta a promis în campania electorală o nouă reformă a sistemului de învățământ, proiectul „România Educată”. Abia după șapte ani, Iohannis a publicat proiectul, timp în care numărul modificărilor legislative a crescut constant de la an la an.
Asadar în data de 22 mai 2023, proiectele de legi ale educației „România Educată” au fost aprobate în plenul Senatului României, în calitate de cameră decizională.
Un prim aspect este cel al subfinantării învătământului. Potrivit proiectelor de lege, pe zona de educaţie preuniversitară, se prevede alocarea suplimentară de fonduri ar fi de 11 mld. de lei în 2023 şi astfel s-ar ajunge la 3,5-4% din PIB alocat educaţiei. Si asta cu toate ca din 2011 este în vigoare legea de a aloca 6% din PIB pentru educaţie. Anual, legea este însă fentată de guverne, prin diferite tertipuri juridice. În 2022, de exemplu, bugetul Ministerului Sănătăţii a fost de 32 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB, la jumătate faţă de cât ar fi trebuit să fie alocarea. Asadar, proiectul de lege nu prevede alocarea de 6% din PIB pentru educaţie nici în anul 2023. Ba mai mult, creşterea prevăzută pentru sistemul educaţional preuniversitar a fost de 11 mld. de lei dar din care 5 miliarde de lei au mers către salariile profesorilor.
Nici in învătământul superior lucrurile nu stau mai bine, deoarece grosul bugetului unei universități este cheltuit pe salarii. Asa se face că România nu este reprezentată de nicio universitate în ediția pe 2025 a reputatului clasament internațional Academic Ranking of World Universities – Shanghai Ranking. Este al treilea an consecutiv când nicio instituție de învățământ superior din țară nu reușește să intre în top 1000 al acestui clasament, recunoscut drept unul dintre cele mai relevante la nivel internațional, după ce Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (UBB), nu a mai reușit această performanță.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.12.2025, 13:16)
La cat de mult ati scris (n-am citit tot), pacat ca strecurati si minciuni. Sau plata se face la numar de cuvinte? :)