Doi candidaţi antisistem

Atât George Simion, cât şi Nicuşor Dan sunt percepuţi ca doi candidaţi antisistem, ambii criticând clasa politică actuală şi corupţia existentă la nivel guvernamental şi în celelalte instituţii ale statului.

• Cine este George Simion?

George Simion a intrat în politica mare la alegerile europarlamentare din anul 2019, unde a obţinut doar 1,21% din voturi şi nu a reuşit să ajungă în Parlamentul European. Ulterior, împreună cu Claudiu Târziu şi foste cadre militare din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi SRI a fondat Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), partid care a surprins scena politică românească la alegerile parlamentare din 2020, reuşind să intre în Parlament cu un mesaj naţionalist, conservator şi anti-restricţiile din perioada pandemiei Covid-19. În martie 2022 a devenit preşedinte unic al partidului. AUR a capitalizat frustrările sociale generate de pandemia COVID-19 şi a devenit un actor important în opoziţia faţă de restricţiile sanitare, utilizând intens reţelele sociale şi organizând proteste vizibile.

Controversele nu i-au lipsit din parcursul politic. A fost implicat în altercaţii verbale şi fizice în Parlament, cea mai notabilă cu Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, pe care l-a numit "hoţ". A avut un schimb de replici vulgar cu senatoarea Diana Şoşoacă, a fost dus la secţie pentru presupusa conducere fără permis, a recunoscut într-un podcast că a făcut evaziune fiscală şi a fost acuzat de implicare în falsificarea de semnături pentru alegerile europarlamentare şi locale din 2024. AUR, sub conducerea sa, a publicat inclusiv o "listă neagră" a jurnaliştilor incomozi.

Menţionăm că George Simion are interdicţie de a intra în Republica Moldova şi în Ucraina, fiind considerat agent de influenţă rusă şi acuzat că ar fi atentat la ordinea constituţională. Simion şi-a construit discursul pe o retorică antieuropeană, pigmentată cu accente conspiraţioniste şi manipulări ruseşti legate de invazia din Ucraina. El a preluat moştenirea lui Georgescu, promiţând, fără convingere, că îl va readuce cumva în prim-plan, deşi e evident că relaţia dintre cei doi e mai degrabă una tensionată, alimentată de invidie şi competiţie.

Departe de profilul unui lider vizionar, George Simion încearcă să copieze în ţara noastră modelul autocratului maghiar Viktor Orban şi al preşedintelui american Donald Trump. Liderul AUR se remarcă prin live-uri agresive pe reţelele sociale, unde condamnă sistemul din care face parte, alimentează fricile legate de "dictatura de la Bruxelles", "oculta mondială", "vaccinurile care omoară", "dictatura LGBTQ" şi alte teme favorite ale extremismului contemporan. Liderul AUR este acuzat că ar fi colectat şi folosit ilegal datele personale ale oamenilor pentru propria campanie şi că nu are nicio problemă să primească în partid membri PSD şi PNL, ba chiar să facă alianţe locale cu aceştia. Din 2020 şi până astăzi, AUR nu a susţinut nicio iniţiativă reală de reformare a justiţiei şi nu a propus modificări pentru corectarea legilor distruse de PSD şi PNL între 2017 şi 2020, astfel încât, deşi critică sistemul, convieţuieşte perfect cu el.

În iunie 2024, Simion şi-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale, după ce anterior susţinuse că nu va participa. Contextul alegerilor a fost tensionat: turul întâi, desfăşurat în noiembrie 2024, a fost anulat de Curtea Constituţională, iar candidatura lui Călin Georgescu - liderul iniţial în sondaje - a fost invalidată. În aceste condiţii, Simion a intrat în cursă la alegerile prezidenţiale din 2025, sprijinit şi de Partidul Oamenilor Tineri (POT).

La primul tur din 4 mai 2025, George Simion a obţinut 3.862.761 de voturi (40,96%), clasându-se pe primul loc, cu un sprijin majoritar în 36 de regiuni din ţară. În diaspora, a dominat votul în 22 de regiuni, cu scoruri impresionante în ţări precum Germania (74,31%), Italia (73,66%), Spania (73,61%) şi Austria (68,76%). În contrast, contracandidatul său, Nicuşor Dan, a performat mai bine în SUA, Canada, Australia şi alte regiuni non-europene.

Viaţa personală a lui Simion a atras şi ea atenţia publicului. În 2022 s-a căsătorit cu Ilinca Munteanu, absolventă de Drept, într-o ceremonie tradiţională organizată în Vâlcea şi deschisă publicului larg. În aprilie 2024, cei doi au devenit părinţi ai unui băieţel, Radu, botezul fiind transmis live pe Facebook.

Din punct de vedere politic, "Planul Simion" pentru preşedinţie include 200 de puncte ambiţioase: reducerea numărului de parlamentari la 300, restructurarea guvernului la 12 ministere şi maximum 50 secretari de stat, constituirea unui fond suveran de investiţii (n.red. - menţionăm că în acest moment este operaţională Banca de Investiţii şi Dezvoltare, cu capital integral de stat, realizată prin PNRR), tăierea ajutoarelor sociale pentru persoanele apte de muncă, scăderea taxării muncii, acordarea de locuinţe la preţuri de 35.000 euro (n.red. - în campania pentru turul II a declarat că acest punct a fost mai mult un marketing electoral, politic, decât o promisiune reală) şi refinanţarea creditelor cu dobândă zero.

În ceea ce priveşte averea sa, George Simion a declarat că nu deţine terenuri, imobile sau maşini, potrivit declaraţiei de avere. În 2023, a câştigat 137.000 de lei din indemnizaţia de deputat, iar soţia sa a obţinut 8.250 de lei ca profesor. Conform declaraţiei de avere a candidatului la alegerile prezidenţiale, locuieşte într-un apartament de 44,66 metri pătraţi, deţinut de soţia sa Ilinca, dar recent au apărut informaţii, confirmate de George Simion, care arată că de fapt locuieşte într-un imobil de 238 metri pătraţi construit pe două niveluri.

George Simion a absolvit Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr" din Bucureşti în 2005 şi Facultatea de Administraţie şi Afaceri a Universităţii Bucureşti, în 2008. Ulterior a finalizat un program de masterat la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din IaşI, în 2010, cu o cercetare despre "Crimele comunismului".

• Cine este Nicuşor Dan?

Nicuşor Dan, actualul primar general al Capitalei, aflat la al doilea mandat, a luat prin surprindere scena politică pe 16 decembrie 2024, când a anunţat că va candida ca independent la alegerile prezidenţiale din 2025. Decizia sa a fost motivată de convingerea că "bucureştenii nu pot trăi bine în Bucureşti dacă România nu o duce bine".

Menţionăm că, la finalul anunlui trecut, agenţia Fitch a acordat Municipiului Bucureşti ratingul de credit "A" cu un profil de risc mediu, care este de trei ori mai mare faţă de ratingul României, ceea ce demonstrează un management responsabil al resurselor din partea actualului candidat independent la alegerile prezidenţiale. Ratingul de creditare primit de municipiul Bucureşti la finalul lui 2024 este de peste trei ori mai mare faţă de cel lăsat de administraţia Firea (PSD), care se situa la BBB- cu perspectivă negativă, potrivit datelor agenţiei de rating Fitch.

Ascensiunea publică a lui Nicuşor Dan are rădăcini adânci în performanţele academice remarcabile şi implicarea civică intensă. Originar din Făgăraş, absolvent al Liceului "Radu Negru", s-a remarcat din adolescenţă, câştigând Premiul I la Olimpiada Internaţională de Matematică în 1987 şi 1988. După ce a absolvit Facultatea de Matematică din Bucureşti, a urmat studii avansate în Franţa, obţinând un master la Universitatea Paris 11 şi un doctorat la Universitatea Paris 13. Timp de 18 ani a fost cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române.

Implicarea în societatea civilă a început în anii 2000, prin înfiinţarea Şcolii Normale Superioare din Bucureşti şi a Asociaţiei Tinerii pentru Acţiune Civică. Notorietatea publică şi-a consolidat-o în 2008, prin fondarea Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, ONG care a devenit o forţă importantă în lupta pentru protejarea patrimoniului şi spaţiilor verzi din Capitală. A fost recunoscut ca un luptător cu dezvoltatorii imobiliari, un apărător al caselor de patrimoniu şi al dezvoltării urbanistice a Capitalei

În 2015, a păşit în politică fondând USR, partid pe care l-a părăsit în 2017 în urma unor divergenţe ideologice. În 2016 a fost ales deputat, iar în 2020 a câştigat Primăria Capitalei ca independent susţinut de o alianţă de dreapta. Reales în 2024 cu peste 46% din voturi, a continuat să adopte un stil administrativ tehnocrat, axat pe soluţii concrete şi evitarea confruntărilor politice. Un moment definitoriu al celui de-al doilea mandat a fost organizarea unui referendum pentru reorganizarea urbanistică şi financiară a Bucureştiului, al cărui rezultat nu a fost transpus legislativ de către coaliţia PNL-PSD aflată la guvernare.

Pentru alegerile prezidenţiale din 2025, Nicuşor Dan candidează cu sloganul "România onestă", promovând o platformă pro-europeană, pro-NATO şi pro-transparenţă. În contextul unei administraţii percepute ca fiind corupte şi ineficiente, Nicuşor Dan îşi exprimă hotărârea de a reforma profund statul român, punând accent pe implicarea specialiştilor din mediul privat şi societatea civilă pentru a reda funcţionalitatea instituţiilor publice.

Un pilon central al acestei viziuni este combaterea corupţiei sistemice. Nicuşor Dan subliniază necesitatea unei schimbări de optică în cadrul Parchetelor, care să vizeze sistematic zonele mari de corupţie. De asemenea, el propune reformarea Curţii Constituţionale, astfel încât judecătorii să fie numiţi exclusiv din rândul magistraţilor cu experienţă, asigurând astfel o justiţie echitabilă şi competentă.

În ceea ce priveşte sistemul electoral, Dan militează pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin, reducerea numărului de semnături necesare pentru candidaturi şi creşterea reprezentativităţii diasporei în Parlament. Aceste măsuri urmăresc să sporească transparenţa şi participarea cetăţenilor în procesul democratic.

Reforma administrativ-teritorială este un alt aspect esenţial al programului său, vizând comasarea comunelor cu populaţie redusă şi reorganizarea administrativă în funcţie de polii de creştere economică, pentru a eficientiza serviciile publice şi a stimula dezvoltarea regională.

Pe plan internaţional, Dan îşi reafirmă angajamentul faţă de direcţia europeană şi atlantică a României, considerând integrarea în Uniunea Europeană şi NATO drept fundamentale pentru securitatea şi prosperitatea naţională. El respinge ferm tendinţele de naţionalizare şi izolaţionism, pledând pentru o Românie deschisă şi conectată la valorile occidentale.

Actualul primar general al Capitalei şi candidat independent la alegerile prezidenţiale se declară creştin ortodox, dar critică parteneriatele excesive între politică şi Biserică. În chestiuni sociale sensibile, precum drepturile LGBT sau parteneriatul civil, adoptă o poziţie de echilibru, susţinând că societatea este cea care trebuie să decidă, nu clasa politică.

În ceea ce priveşte securitatea naţională, Nicuşor Dan a vorbit despre necesitatea reformării serviciilor de informaţii, pe care le consideră responsabile pentru eşecuri sistemice, mai ales în contextul organizării alegerilor din 2024. Politica externă pe care o propune include sprijin ferm pentru Ucraina şi întărirea apărării naţionale.

Pe plan personal, Nicuşor Dan duce o viaţă modestă din punct de vedere financiar. Are în proprietate un teren în Predeal, nu deţine apartamente sau case şi veniturile sale provin preponderent din indemnizaţia de primar, iar campaniile electorale i-au fost susţinute mai ales prin donaţii private şi fonduri rambursate de stat.

Totuşi, candidatura sa nu a fost lipsită de controverse. Prezenţa alături de el, în momentul lansării oficiale a candidaturii, a lui Daniel Ene - colonel SRI în rezervă - a alimentat suspiciuni privind o posibilă apropiere de structurile de informaţii. Mai mult, relaţia cu omul de afaceri Matei Păun, consultant financiar cu conexiuni în spaţiul ex-sovietic şi postări pro-Putin în trecut, a fost intens comentată. Nicuşor Dan a recunoscut că l-a consultat ocazional în trecut şi a declarat că nici Matei Păun şi nici Daniel Ene nu vor primi vreun post la Palatul Cotroceni în cazul în care el va fi ales preşedinte al ţării.