Drepturile pasagerilor aerieni, în pericol: noile propuneri UE riscă să favorizeze companiile, nu consumatorii

Uniunea Europeană se apropie de o reformă majoră a Regulamentului (CE) nr. 261/2004, actul care protejează pasagerii aerieni în caz de anulări, întârzieri sau refuz la îmbarcare, potrivit unui comunivat ClaimBee emis redacţiei. Deşi prezentată ca o revizuire menită să aducă „claritate” şi „armonizare”, propunerea de modificare, aflată acum în proces de negociere între Parlamentul European şi Consiliu, ar putea duce, în realitate, la o reducere semnificativă a drepturilor călătorilor.

Una dintre cele mai criticate modificări vizează majorarea semnificativă a pragurilor de întârziere pentru acordarea compensaţiilor. Dacă în prezent despăgubirile se acordă după cel puţin trei ore de întârziere, noile reguli ar permite acest lucru doar după cinci, nouă sau chiar douăsprezece ore, în funcţie de distanţa zborului. Acest lucru ar exclude automat sute de mii de cazuri în care pasagerii, deşi afectaţi, nu ar mai avea dreptul la compensaţie.

O altă schimbare contestată este extinderea definiţiei „circumstanţelor extraordinare” - conceptul care exonerează companiile aeriene de plata compensaţiilor. Noile norme ar putea include defecţiuni tehnice, lipsa personalului, greve sau chiar decizii de trafic aerian în această categorie, deschizând larg uşa evitării responsabilităţii.

În plus, sprijinul logistic pentru pasagerii blocaţi se reduce semnificativ. Noua propunere prevede limitarea cazării la maximum trei nopţi, cu un plafon de 100 euro pe noapte - un recul faţă de actuala reglementare, care nu impune astfel de restricţii. De asemenea, companiile ar avea la dispoziţie 12 ore pentru a oferi o variantă alternativă de transport în caz de anulare, timp în care pasagerii rămân captivi în incertitudine.

Parlamentul European a încercat să tempereze aceste măsuri prin corecturi parţiale: reducerea pragurilor de întârziere, eliminarea plafonului la cazare (dar nu şi a limitei de cinci nopţi), precum şi scurtarea termenului pentru redirecţionare la opt ore. Cu toate acestea, şi Parlamentul a extins lista circumstanţelor excepţionale, incluzând elemente discutabile precum loviturile de pasăre sau riscurile medicale minore.

Singurul actor care pare să fi adoptat o poziţie mai favorabilă pasagerilor este Consiliul UE. Pe 5 iunie 2025, acesta a propus o versiune mai echilibrată: compensaţii acordate după patru sau şase ore de întârziere, obligaţia de rerutare în termen de trei ore şi posibilitatea unei rambursări de până la 400% în lipsa unei alternative oferite la timp. Consiliul renunţă şi la plafoanele impuse pentru masă şi cazare, şi impune termene clare pentru procesarea cererilor - maximum şase luni pentru depunere şi 14 zile pentru răspuns.

Cu toate acestea, în ansamblu, propunerea legislativă rămâne dezechilibrată în favoarea transportatorilor. În loc să descurajeze haosul din aeroporturi şi să protejeze pasagerii afectaţi de întârzieri sau anulări, reforma riscă să consacre impunitatea companiilor aeriene. Negocierile dintre Parlament şi Consiliu vor stabili forma finală a regulamentului, însă direcţia actuală generează temeri că, sub pretextul clarificărilor juridice, drepturile consumatorilor vor fi grav diminuate.